Reporter sub acoperire (în biroul unui "mare maestru" offshore)

În biroul firmei sale, la doi paşi de sediul Guvernului român, Kiss Laszlo Gyorgy s-a rutinat în structuri internaţionale care plimbă bani, evită taxe, ascund averi, interese şi identităţi. Costumul cenuşiu, statura medie, începutul de chelie şi tonul scăzut, egal, fără inflexiuni, completează tiparul contabilului perfect.

Pe hârtia albă, pixul trasează geometric schema care comprimă, ca o matrice, jumătate din planetă. La scara unei coli A3, arhipelagul Seychelles se reduce la un punctuleţ legat ombilical de Nigeria, insula Cipru - centrul nervos la care se conectează Bulgaria, România şi, în general, Uniunea Europeană, iar statul american Delaware devine capitala economică a patru continente plus două oceane.

Kiss Laszlo Gyorgy, omul pentru care geografia se desenează în tranzacţii internaţionale, pune pixul pe masă şi trage concluzia: "Dumneavoastră aveţi nevoie de o triangulaţie". Apoi, Kiss întoarce schema şi spune pe un ton egal, profesoral: "Ăsta e mecanismul pe care vi-l propun".

"Mecanismul propus" este, de fapt, scheletul unei operaţiuni de import, gândită în aşa fel încât să eludeze impozitele aferente şi taxele vamale europene. Plecând de la datele primare ale afacerii, Kiss concepe, în câteva minute, un circuit financiar offshore de "optimizare fis-cală". Schema lui are ca premisă o fraudă: "Subfacturarea" repetată a mărfii. Iar marfa pusă în discuţie înseamnă 1500 de tone de ulei indus-trial care urmează să fie importate din Nigeria în Uniunea Europeană, prin România.

• INCOGNITO.

Scenariul pe care se bazează incognito-ul jurnalistic este relativ simplu. Reporterii OCCRP pretind că sunt oameni de afaceri. Au cărţi de vizită cu nume reale, dar coordonate fictive: o firmă inexistentă, un partener irlandez inventat, un număr de fax special înfiinţat şi adrese false. Pentru credibilitate sporită, cel care ne introduce în biroul lui Kiss este un vechi client român al acestuia, care, la rândul lui, habar n-are că suntem jurnalişti. Primul "proiect de business" pentru care apelăm la serviciile consultantului offshore se referă la importul celor 1500 de tone de ulei industrial african.

• TRASEUL.

În mica lui sală de consiliu, Kiss Laszlo Gyorgy îşi ascultă noii clienţi, în timp ce priveşte fix un punct imaginar pe perete. Procesează informaţiile, identifică soluţii şi ordonează "mecanis-mul" în schema desenată: "Aici, în Nigeria, cumpăraţi marfa printr-o firmă offshore din Seychelles sau din Delaware. Offshore-ul subfacturează către o firmă românească. Din acest punct, facem < triangulaţia >: imediat livrăm marfa către o companie cipriotă. Aceasta o revinde unei societăţi din Bulgaria, iar de aici se întoarce către România".

• SUBFACTURAREA.

Pedant, Kiss explică anatomia evaziunii transfrontaliere, arătând cu pixul, pe propria-i schemă, traseul unor bani care suferă mutaţii contabile majore: "De exemplu, offshore-ul din Delaware cumpără din Nigeria uleiul industrial la preţul normal de vânzare. Să zicem, 100 de euro pe litru... Apoi, vinde către SRL-ul din România acelaşi ulei, dar cu doar 1 euro pe litru. SRL-ul revinde totul în Cipru, cu 1,1 euro pe litru".

• CIPRU, PRIMA ESCALĂ.

Pentru Kiss Laszlo Gyorgy, Republica Cipru înseamnă teritoriul strategic al afacerilor de import-export cu Uniunea Europeană. Statul insular oferă cel mai mic nivel de impozitare din întreaga Uniune, la care a aderat pe 1 mai 2004. Cota maximă a TVA pentru import (15%), cota TVA 0% pentru export sau livrare de mărfuri în interiorul UE, taxele vamale 0% pentru mai multe tipuri de uleiuri minerale africane, impozitul pe profitul companiilor (10%) şi accizele scăzute sunt câteva dintre argumentele celui mai cunoscut paradis fiscal european.

Cum toate taxele fiscale din lume se calculează procentual, inclusiv cele prietenoase din Cipru, atunci dacă le aplici unui preţ "subfacturat" până la o sutime din cel real, rezultă o gaură serioasă în bugetul comunitar. O gaură cam cât diferenţa dintre 15% din 1,1 euro şi 15% din 100 de euro, înmulţită cu 1,5 milioane de litri - potrivit cifrelor date ca exemplu de Kiss Laszlo. Altfel spus, după ce 99 de euro din preţul pe litru de ulei in-dustrial dispar subit între tranzacţii, se mai impozitează doar ce rămâne pe hârtie. Adică, doar 1,1 euro - după cum relevă schema "triangulaţiei" prin care Kiss îşi ilustrează explicaţia generală.

Toate acestea îl fac pe consultantul offshore să parieze pe insula mediteraneeană: "Importul se face în Cipru". Dar Cipru este doar prima escală din "triangulaţie". A doua este Bulgaria.

• CONEXIUNEA BULGĂREASCĂ.

După formalităţile cipriote de import, marfa este revândută imediat unei companii din Bulgaria. De data aceasta, însă, preţul sare spectaculos - de la 1,1 euro la 200 euro pe litru. Diferenţa, devenită astfel profit, rămâne în contul offshore al firmei din Nicosia.

"De o companie în Bulgaria nu aveţi nevoie: o avem noi. Numai că aici marfa trebuie să circule fizic. Nu e neapărat nevoie s-o depozităm, putem să tranzităm Bulgaria cu marfa într-o singură zi", continuă Kiss.

De ce trebuie dovedit traseul uleiului industrial prin Bulgaria? Pentru că uleiul nu rămâne în Bulgaria. Motivul ţine tot de bani: legislaţia europeană prevede cotă TVA 0% pentru mărfurile schimbate între ţările intra-comunitare. Dar, ca să prevină operaţiuni comerciale doar pe hârtie, UE a normat sec, fără interpretări: pentru a justifica scutirea de TVA, furnizorul (adică firma lui Kiss din Bulgaria) trebuie să deţină documentele de transport care demonstrează că bunurile au fost efectiv plimbate din Bulgaria în alt stat membru. Iar celălalt stat membru, în schema transfrontalieră concepută de Kiss, este România - destinaţia finală a uleiului industrial.

• COMISIONUL MASCAT.

Marfa care trece prin contabilitatea firmei bulgăreşti, folosită de Kiss ca intermediar, este cumpărată apoi de o societate din România. În acest caz, nu mai e nevoie de paravane. societatea carpatină poate fi patronată, oficial, de oricine. Chiar şi de beneficiarii de facto ai afacerii: reporterii incognito, deghizaţi în clienţi ai consultantului offshore.

Şi acum, însă, preţul suferă modificări. Aparent, fireşti: la cei 200 de euro pe litru (preţ offshore Cipru - firmă Bulgaria) se mai adaugă un euro. Dar acest euro la litru nu e adaos comercial, aşa cum poate părea la prima vedere. Este chiar comisionul lui Kiss Laszlo, încasat sub formă de profit al firmei din Bulgaria. O spune el însuşi: "O să vă coste maximum 1% din afacere. Maximum 1%. Ăsta ar fi comisionul nostru".

Odată ajuns în România, uleiul industrial african intră, teoretic, în circuitul normal de distribuţie naţională sau europeană. Cu adaosul comercial la vedere, impus de piaţă.

• LABIRINTUL OFFSHORE.

Recapitulând, profitul afacerii este de 100 de euro la litru, conform algoritmului din schema lui Kiss. Câştigul se capitalizează în Nicosia, Cipru, în contul companiei offshore pe care consultantul urmează s-o înfiinţeze pentru "noii săi clienţi".

Primii paşi sunt administrativi, aşa că avocatul ne pune în faţă o lis-tă cu denumiri de firme rezervate în Cipru. "Bun, ce alegeţi? "Molnor" Limited? Da,... e liberă". Kiss bifea-ză lista în dreptul numelui şi organizează totul pas cu pas. Expertiza nu-i lasă ezitări: "Ok, pentru firma cipriotă ne trebuie o scrisoare de referinţă bancară, vă dau şi un model. Ne mai trebuie o factură de utilităţi şi copii după buletinul şi permisul dumneavoastră de conducere. Tot pentru "Molnor" Ltd. trebuie să vă înregistrez un număr de TVA. Apoi veţi face deconturi lunare. V-o aduc pe fata cu care veţi ţine legătura pentru asta".

"Fata" care se va ocupa de "deconturile noastre" de TVA în Cipru se numeşte Mariana Iordăchescu, are 32 de ani, s-a născut în Republica Moldova şi este secretara lui Kiss.

Nu este uitat nici celălalt offshore din ecuaţie: compania din Delaware care cumpără uleiul industrial din Nigeria cu 100 de euro/litru ca să-l revândă unei firme româneşti cu 1 euro/litru. "Deci, firma care va intermedia între Africa şi România este pe structură anonimă. Bun, am rezervat deja companii în Delaware". Alegem numele: "Ecovolt" Inc LLC.

Cât timp nu derulează afaceri pe teritoriul Statelor Unite, offshore-ul nu intră în evidenţa IRS (Fiscul american), nu plăteşte impozite şi, mai ales, nu are nevoie de contabilitate.

"La < Ecovolt >, cine va fi împuternicit, dumneavoastră? Ok, pe lângă buletin, va trebui şi o copie legalizată a paşaportului. Aici, veţi avea acţionar nominal şi director nominal". Kiss se referă la mecanismul prin care se acoperă identitatea adevăratului beneficiar al companiei offshore.

"Acţionarul şi directorul nominali - Proxy" sunt persoane fizice sau juridice care, contra-cost, figurează, oficial, cu aceste calităţi în actele constitutive ale unei firme de tip IBC (International Business Company). Este un artificiu la care apelează constant membrii crimei organizate, fiind asigurat de avocaţii offshore în cele mai conservatoare paradisuri fiscale. Beneficiarii reali sunt camuflaţi de aşa-numitele "Declaration of Trust" sau demisii nedatate - documente emise de "proxies" care îi reprezintă public şi care certifică cine deţine cu adevărat controlul asupra societăţii.

Firmele offshore scapă de obligația de a indica, la achiziții publice, toți acționarii cu peste 10% și cazierul lor judiciar

Statul nu va cere firmelor, care vor să obțină contracte publice, date complete privind acționariatul și cazierul judiciar pentru fiecare acționar cu peste 10% din titluri, având în vedere că un proiect aprobat în acest sens în Senat a fost propus pentru respingere în Camera Deputaților. (function(){if(!window.ZTRADS)ZTRADS={};ZTRADS.z_site_interscroller_mobil={ params:{pub:"496447293437401",site:"profit.ro",section:"site",zone:"interscroller_mobil",size:"0x0"},custom:{isVisibleWhen:{maxWidth:767}} };})(); Proiectul care impunea această obligație a trecut de de Senat în mod tacit la finalul anului trecut și a ajuns acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional în privința sa. Comisia de specialitate a recomandat însă deputaților, în raportul la lege, respingerea proiectului, în condițiile în care nici Guvernul nu susține adoptarea acestor prevederi. Argumentele comisiei nu au ținut însă de fondul proiectului, motivul respingerii fiind că inițiativa modifica vechea ordonanță de urgență privind achizițiile publice, care între timp a fost înlocuită de un nou pachet de legi în domeniu.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/stiri/economie/firmele-offshore-scapa-de-obligatia-de-a-indica-la-achizitii-publice-toti-actionarii-cu-peste-10-si-cazierul-lor-judiciar-16918404


Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Un sfert din avuția națională dispare în off-shore-uri!

Aproape un sfert din economia românească e deţinută de firme cu acţionari ascunşi în paradisuri fiscale. Acestea scot din ţară profituri de sute de milioane de euro, obţinute inclusiv din contracte cu statul. Procurii DIICOT, care au de rezolvat cazuri de evaziune, spun că patronii societăţilor off-shore sunt tot mai greu de identificat, iar fraudele, tot mai sofisticate.
Harta paradisurilor fiscale este cunoscută de toată lumea. Insulele Cayman, Barbados, Bahamas, Antilele Olandeze sunt doar câteva dintre locurile unde își au sediu cele 5300 de firme off-shore care fac afaceri de aproape 50 de miliarde de euro în România.
În prezent, companiile cu acționari ascunși reprezintă aproape 20% din economia națională, potrivit unui studiu Frames. Dar aceste societăți scot din România sute de milioane de euro, în fiecare an.
Procurorii DIICOT spun că tot mai multe firme off shore sunt implicate în fraude, dar acţionarii lor sunt greu de identificat chiar şi de către anchetatori.
Agricultura, tranzacțiile imobiliare și comerțul sunt domeniile preferate ale companiilor off-shore în România. Pentru a preveni fraudele si evaziunea fiscală, reprezentații ONG vor să propună un proiect de lege prin care să interzică societăților cu acționarii ascunși să încheie contracte cu statul.
Afacerile firmelor off-shore în România au crescut, în ultimii ani, cu peste zece miliarde de euro.

20% din cifra de afaceri este conectata cu firme din paradisuri fiscale

Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize. Acestea sunt doar cateva dintre destinatiile preferate de oamenii de afaceri nu numai pentru turism, dar mai ales pentru business. Firme locale sau multinationale si-au deschis conexiuni in tarile offshore, adica acolo unde taxele platite statului sunt mai mici sau chiar inexistente. Potrivit unei analize KeysFin, prezentata de expertii companiei cu ocazia workshop-ului derulat la Bruxelles de Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, aproape 20 la suta din economia romaneasca a ajuns sa deruleze afaceri prin acest sistem.

 mult, e putin? Depinde de cum pui problema. Cert este ca statul roman se vede vaduvit de sume importante din taxe si impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei incercand sa isi optimizeze business-urile, respectand legislatia.

 Analiza KeysFin, realizata pe baza datelor firmelor active in Romania care au cel putin un actionar persoana juridica cu regim offshore, prezentata in Parlamentul European pe 13 octombrie, arata ca, in 2015, erau inregistate oficial peste 5300 de astfel de societati, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, suma care reprezinta aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel national.

 Cele mai multe activau in domenii precum tranzactiile imobiliare si real estate (cladiri de birouri, mall-uri, etc.), in comert, activitati profesionale, industria prelucratoare si IT. Din datele Keysfin rezulta ca cele mai multe erau multinationale, firme cu afaceri in constructia de spatii comerciale, zone rezidentiale si mai ales lanturi de retail, de la fashion la cel alimentar. O componenta importanta, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, in industria prelucratoare, dovada ca afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totala de afaceri a firmelor ce au conexiuni in offshore.
 Statistica Keysfin arata ca majoritatea firmelor care au facut obiectul analizei au legaturi cu tari cu o legislatie fiscala extrem de atractiva, din Europa (83%), cele mai multe avand sedii in Cipru, Olanda, Luxemburg si Malta.

 Restul inregistrau date financiare in legatura cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze si alte destinatii exotice, extrem de primitoare cu capitalul strain.

Atac la „businessul offshore“ la nivel mondial. În România sunt 1.200 de firme venite din Panama, Seychelles sau Insulele Virgine Britanice. Pe un miliard de euro „este scris“ offshore

Companiile înregistrate în paradisuri fiscale - cum sunt Panama, Seychelles, Antilele Olandeze, Insulele Virgine Britanice sau Insulele Bermude - au în România un capital total de peste 1,1 miliarde de euro şi activează pe piaţa locală cu mai bine de 1.200 de firme, conform datelor de la Registrul Comerţului.

Companiile înregistrate în paradisuri fiscale - cum sunt Panama, Seychelles, Antilele Olandeze, Insulele Virgine Britanice sau Insulele Bermude - au în România un capital total de peste 1,1 miliarde de euro şi activează pe piaţa locală cu mai bine de 1.200 de firme, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Paradisurile fiscale, unde mulţi oa­me­ni de afaceri, inclusiv români, îşi ţin businessurile pentru a plăti mai puţine taxe, dar şi departe de ochii autori­tă­ţilor şi presei, au devenit subiectul unei an­chete jurnalistice la ni­vel mondial. Publicaţia germană Süddeut­sche Zeitung (SZ) – care a primit informaţii de la o sursă anonimă – şi Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie au început o anchetă despre firmele înregistrate în Panama şi despre activităţile ilegale întreprinse de politicieni şi oameni de afaceri care au preferat să-şi înregistreze companiile la adăpostul anonimatului oferit de paradisurile fiscale. Ancheta a dezvăluit o serie de informaţii care acum poartă numele de Panama Papers.

În România pe primele locuri în clasamentul paradisurilor fiscale stau Antilele Olandeze, firmele înregistrate aici având un capital de peste 500 mil. euro. La finele lunii februarie erau 15 companii înregistrate în Antilele Olandeze. Acestea sunt urmate de Insulele Virgine Britanice cu peste 290 mil. euro capital social subscris total, conform datelor de la Registrul Comerţului, care arată că aici sunt înregistrate peste 380 de companii cu activitate pe plan local.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că sumele, afacerile şi activitatea firmelor offshore sunt proporţionale cu PIB-ul şi că România este este un „jucător“ mic în această problemă. De asemenea, el spune că problema plăţii impozitelor pe profit în ţara de activitate a firmelor a fost ridicată recent de către Comisia Europeană, însă ţările bogate nu sunt de acord.  „Lucrurile se ştiu, au fost tolerate, au fost foarte multe oponenţe din partea ţărilor bogate, care au refuzat ca multinaţionalele lor să fie obligate să raporteze profitul pe fiecare ţară în parte. Eu nu cred că în viitor multinaţionalele vor plăti impozitul pe profit în fiecare ţară unde activează pentru că deja ţările bogate au refuzat această idee“, a adăugat el.

Filiera romaneasca din Panama Papers

Asa cum ii sta bine unei tari dezvoltate, Romania este si ea reprezentata in Panama Papers, cea mai mare scurgere de informatii din istorie despre afacerile off-shore.

Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul  si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.

In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.

Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.


Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.

De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.


Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.

Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.

Filiera romaneasca din Panama Papers

Asa cum ii sta bine unei tari dezvoltate, Romania este si ea reprezentata in Panama Papers, cea mai mare scurgere de informatii din istorie despre afacerile off-shore.

Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul  si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.

In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.

Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.


Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.

De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.


Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.

Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.