Offshore Banking FAQ – Frequently Asked Questions

Belize is a leading Caribbean offshore banking jurisdiction located in northern Central America. Many visitors to this country are intrigued about offshore banking. The growth in international travel, and the increasing use of the Internet to make a living or help manage businesses from afar, has led to the growing use of offshore banking and offshore trusts to help manage income, money and assets. Many modern-day entrepreneurs and others have made the decision to relocate or diversify their financial affairs and open offshore accounts.

Belize one dollar coins

As a premier offshore banking center, the country offers unique advantages. You can fly here (under two hours from the U.S.A.) or actually drive up from North America through Mexico – about 36 hours from Houston. This is a mainland country with hundreds of offshore islands. Of course you can also sail on down on your catamaran or yacht. After all the country is also a highly regarded offshore Merchant Marine Registry as well and serves as a marine registry for several private and publicly traded shipping companies around the world.
The year 2014 marks the 24nd anniversary of the birth of Belize’s international financial services industry. Starting from scratch in 1990, this offshore banking center has built up a thriving financial services business. It offers a variety of offshore structures geared to the needs of international investors. These include international business companies, international trusts, protected cell companies, limited liability partnerships, mutual funds, captive and other forms of insurance, international foundations, Forex and securities trading, open ships registry, and a host of other related services.

Firmele off-shore, interzise in bancile din Moldova

Proiectul de modificare a Legii instituțiilor financiare care prevede excluderea off-shore-urilor din acționariatul băncilor, a fost votat de Parlament în lectură finală cu votul a 51 de deputaţi. Potrivit proiectului de lege, acționarii din zonele off-shore sunt obligaţi să își vândă acțiunile pe care le deţin în băncile moldoveneşti, în decurs de un an de la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, potențialii achizitori nu vor fi în drept să dobândească o cotă substanțială de acțiuni sau să-și majoreze cota de participare peste 20%, 33% sau 50% fără permisiunea scrisă a Băncii Naționale. Pentru a primi permisiunea scrisă din partea BNM, potenţialii achizitori vor fi obligați să dezvăluie identitatea deținătorilor direcți sau indirecți de acțiuni, precum și cota acestora. Dacă va considera necesar, BNM va coopera cu autoritățile de resort pentru a verifica autenticitatea documentelor prezentate de potențialii achizitori. În cazul, în care Banca Națională refuză eliberarea permisiunii achizitorilor, acestora le vor fi înstrăinate acțiunile aferente cotei substanțiale în termen de trei luni de la data achiziției. Dacă înstrăinarea acțiunilor nu a avut loc în termenii stabiliți, organul executiv al băncii dispune anularea acțiunilor respective și emiterea unor noi acțiuni, care vor fi expuse pentru vânzare la bursa de valori, urmând ca suma încasată să fie transferată fostului deținător. Banca Naţională va pune în aplicare legea adoptată în termen de şase luni de la data intrării ei în vigoare. Tărăgănarea procesului de adoptare a legii, a intrat în vizorul FMI aflată într-o misiune de evaluarea a Programului de finanțare al FMI care a recomandat autorităților urgentarea procesului de adoptare. 

Cele mai noi stiri - Arhiva 2014

Parlamentul din Bulgaria a adoptat miercuri amendamente la o lege care reglementează activitatea companiilor offshore în Bulgaria, astfel încât cele cu acţionariat necunoscut nu vor putea încheia contracte cu statul, autorităţile locale şi companiile publice, relatează Novinite.

Modificările au rolul să combată corupţia şi practicile incorecte în achiziţiile publice şi se adaugă altor reglementări adoptate în acest an care interzic companiilor offshore să participe la privatizări, tranzacţii imobiliare sau concesiuni. Aceste firme nu vor avea acces la niciun proiect prioritar definit astfel de o lege de promovare a investiţiilor.
Alt amendament ar putea reduce impactul acestor reglementări asupra firmelor offshore, prin stabilirea unui prag minim al activelor deţinute de o companie într-o bancă, fond de asigurări sau de pensii în jurisdicţii offshore, la 10% din total, pentru a se evita situaţiile în care investitori străini care deţin o singură acţiune în astfel de jurisdicţii sunt respinşi de Bulgaria, fără niciun beneficiu pentru ţară.

Noi modificari in legislatia bulgara

Parlamentarii bulgari au adoptat vineri o lege care interzice accesul fimelor înregistrate offshore în 28 de sectoare cheie ale economiei, scrie Novinite.

 

Conform noii legislaţii, firmele offshore nu mai au dreptul să participe la licitaţiile publice, la privatizarea companiilor de stat sau la achiziţia de licenţe de explorare a resurselor energetice din Bulgaria.

 

Totodată, legea interzice fimele offshore din sport, telecomunicaţii mobile, energie şi utilităţi, operatori de radio şi televiziune, agenţii de sondare a opiniei publice, presa scrisă şi jocuri de noroc.

 

De asemenea, companiile înregistrate offshore nu vor putea deţine participaţii la băncile şi companiile de asigurări din Bulgaria şi nici nu vor utea cumpăra teren forestier.

Companiile bulgare înregistrate offshore deţin în prezent circa 5 miliarde de euro în paradisuri fiscale ca Cipru, Luxemburg sau Elveţia, conform datelor estimate de deputatul Rumen Ghecev, citat de AFP.

 

Actul normativ iniţiat de doi membri ai formaţiunii politicve liberale Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi permite firmelor o perioadă de graţie de şase luni pentru înregistrarea afacerilor pe plan local sau într-un stat cu care Bulgaria are un acord bilateral de taxare.

Firmele offshore, sau o forma legala de evaziune fiscala

"Paradis fiscal".

Aceasta este o notiune din care ia nastere ideea de firma offshore. O firma offshore, asa cum este cunoscuta in economie, nu ar mai avea nici un rost daca nu ar fi plasata intr-o tara ce poate fi catalogata drept paradis fiscal.

Evaziunea fiscala internationala nu este un fenomen atat de modern pe cat pare. In Grecia Antica, spre exemplu, insulele din vecinatatea Atenei erau folosite ca depozite pentru stocarea marfurilor comerciantilor, astfel evitandu-se impozitul de 2% practicat de cetate pentru importuri si exporturi. Momentul care marcheaza cresterea importantei paradisurilor fiscale este sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand iau amploare fenomenele de internationalizare si globalizare, si se remarca o multiplicare a numarului filialelor unei societati-mama. Utilizate initial doar pentru extinderea companiei, aceste filiale au devenit curand elementele care permit patronilor sa faca aceleasi tranzactii economice internationale, insa din tari cu fiscalitate redusa, adica taxe si impozite mult mai mici. Banii apoi puteau fi plimbati foarte usor intre conturile filialelor.
Caracteristicile principale ale unui paradis fiscal sunt ca are o economie foarte permisiva, cu taxe foarte mici sau chiar inexistente, cu putine restrangeri asupra firmelor si cu avantaje foarte mari din toate punctele de vedere pentru oamenii de afaceri straini. Aceste tari de tip paradis fiscal de regula nu fac parte din nici un tratat economic international si nu respecta intocmai legile internationale ale comertului. Menirea lor este sa atraga fonduri in tara oferind aceste avantaje fiscale oamenilor de afaceri care doresc intr-un mod legal sa isi scuteasca aproape in totalitate taxele catre statul in care isi desfasoara activitatea.
Dezvoltand paragraful anterior, putem spune ca un teritoriu se poate intitula paradis fiscal daca indeplineste anumite conditii specifice.
Prima si cea mai importanta conditie este sa aiba fiscalitate foarte redusa, sau in unele cazuri chiar nula, asta insemnand ca taxele percepute de stat pentru activitatea firmei se rezuma de regula la o taxa fixa anuala (neplata acesteia va duce la dizolvarea firmei). In functie de cat de mare este aceasta taxa, offshore-urile se deosebesc intre ele, cele mai scumpe fiind considerate alegerea "elitelor".
O alta conditie esentiala este usurinta cu care se poate infiinta o firma de tip offshore. Datorita birocratiei reduse, deschiderea unei astfel de firme nu dureaza mai mult de 24 de ore, iar schimbarea domeniului de activitate sau alte modificari ale actului constitutiv sunt foarte facile.
Confidentialitatea si anonimitatea sunt de asemenea elemente definitorii ale unei economii de tip paradis fiscal. Legile unui astfel de stat permit pastrarea anonimatului patronilor de firme, acestia putand folosi foarte usor "persoane paravan" care sa ii reprezinte in companie. Acest aspect este in multe cazuri conditia de baza pentru luarea deciziei deschiderii unei firme offshore, care de multe ori nici nu necesita prezenta fizica a celui care o infiinteaza.
Un alt avantaj al companiilor offshore este ca acestea pot sa isi pastreze rezervele in orice tip de valuta, iar controalele fiscale sunt foarte reduse. Acest fapt impreuna cu existenta unui sistem bancar putin restrictionat de reglementari duce la un argument viabil pentru catalogarea unui teritoriu ca fiind "paradis fiscal".
Un ultim si foarte important avantaj al unui paradis fiscal este acela ca exista asigurarea prin garantii guvernamentale impotriva riscului privind expropierea si nationalizarea patrimoniului firmei.
Aceste tari gazduiesc institutii de prestigiu menite sa asigure o buna derulare a afacerilor internationale, astfel aici se intalnesc filiale ale celor mai cunoscute banci la nivel mondial, firme de avocatura, de brokeraj, de consultanta, etc. care au ca scop buna derulare a afacerilor din acel teritoriu.
Cateva exemple de teritorii care isi merita titulatura de paradise fiscale pentru firme sunt: Bahamas, Insulele Britanice Virgine, Delaware, Panama, Insulele Cayman, s.a. Vazand galeriile de poze, ne dam seama ca nu doar avantajele fiscale fac aceste tari sa fie paradise, si aproape ca isi justifica menirea de a simboliza Raiul pe Pamant, atat fizic, cat si in domeniul afacerilor.
In schimb, cel mai bun exemplu de paradis fiscal pentru persoane fizice este Elvetia, care este bine cunoscuta pentru sistemul sau bancar considerat cel mai sigur din lume, inclusiv pentru confidentialitatea de care da dovada in legatura cu titularii conturilor sau dimensiunea acestora.
Voi incheia prin a explica cum functioneaza practic aceasta evaziune fiscala utilizand o firma offshore. Daca o firma din Romania de exemplu vrea sa vanda anumite produse intr-o alta tara, ea va trebui sa plateasca la stat impozit pe profitul obtinut, iar daca se doreste ca banii ramasi dupa plata acestui impozit sa fie scosi din firma pentru a putea fi utilizati in scopuri personale, se va plati in plus si taxa pe dividend, deoarece banii nu pot fi scosi dintr-o firma decat sub forma de dividende. Astfel mare parte a profitului va fi data statului roman. In schimb, daca acelasi patron din Romania, isi deschide in anonimat o firma offshore, el inainte sa faca tranzactia finala cu clientul partener din cealalta tara, isi vinde produsul cu un adaos minor, sa spunem 1$ peste costul de productie, din firma lui din Romania, catre firma lui offshore din Bahamas sa spunem. Iar apoi, din firma din Bahamas va vinde la clientul final dintr-o alta tara, cu adaosul care si-l doreste. In acest fel, singura suma care va fi impozitata de statul roman va fi acel dolar, iar restul banilor vor fi in siguranta in contul firmei offshore, detinuta evident tot de patronul roman mentionat. Acesti bani pot fi apoi scosi dintr-o banca din tara in care se afla offshore-ul, sau se pot transfera intr-un cont separat din Romania.

Sute de mii de politicieni din toata lumea, inclusiv Romania, implicati in evaziune fiscala

Sute de mii de persoane, printre care personalitati politice si din lumea afacerilor, din 140 de tari, inclusiv din Romania, sunt implicate in evaziunea fiscala, detinand conturi secrete, reiese dintr-o ancheta la scara larga efectuata in ultimele 15 luni de 86 de jurnalisti din toata lumea, sub conducerea Consortiului International pentru Jurnalistii de Investigatie (ICIJ).
Fostul ministru francez al Bugetului, Jerome Cahuzac, pus deja sub acuzare pentru evaziune fiscala, dupa ce a recunoscut ca detine conturi secrete in strainatate, este doar unul din oamenii politici implicati in acest scandal.

Tot in Franta, unul din apropiatii presedintelui Francois Hollande, trezorierul campaniei prezidentiale, Jean-Jacques Augier, detine actiuni in doua companii din Insulele Cayman, un recunoscut paradis fiscal, relateaza Le Monde. In total 130 de francezi sunt citati in documentul denumit deja "Offshore Leaks", dupa celebrul exemplu Wikileaks.

In Grecia, au fost scoase la iveala 103 firme necunoscute autoritatilor fiscale, intr-un moment de criza acuta pentru tara, evaziunea fiscala fiind unul din principalii vinovati ai problemelor elene.

Haris Theoharis, secretar general in cadrul Ministerului de Finante, a declarat ca va examina cu atentie informatiile din documentul Offshore Leaks si va lua masuri impotriva activitatilor ilegale, relateaza Les Echoes.

In Elvetia, ea insasi fiind considerata un paradis fiscal, 300 de persoane si 70 de firme sunt mentionate ca avand conturi secrete.

Printre evazionisti se numara si apropiati ai presedintelui rus, Vladimir Putin. Astfel, Olga Shuvalova, sotia vicepremierului rus, Igor Shuvalov, detine o firma in Insulele Virgine si efectueaza tranzactii printr-o companie cu sediul in Bahamas.

De partea cealalta, in Statele Unite, 4.000 de persoane sunt mentionate in documentele Offshore Leaks. Printre acestea se numara Denise Rich, al carei sot, magnatul din domeniul petrolului Marc Rich, a fost gratiat in 2001 de fostul presedinte Bill Clinton, dupa ce fusese condamnat pentru evaziune fiscala.

Denise Rich, care colecteaza fonduri pentru Parditul Democrat, a plasat 144 de milioane de dolari intr-un trust din Insulele Cook, in 2006, si detine un iaht nedeclarat. In 2011, ea a renuntat a cetatenia americana si a devenit austriaca.

Care sunt fraudele politicienilor

Informatii mai concrete despre evazionisti vor fi publicate intre 7 si 14 aprilie. Potrivit ICIJ, oficiali guvernamentali din tari precum Rusia, Canada, dar si Azerbaijan, Philippine, Thaillanda sau Pakistan sunt adepti fideli ai evaziunii fiscale prin utilizarea companiilor offshore si conturilor secrete.

In documente se arata cum bogatii folosesc structurii offshore complexe, prin care devin proprietarii unor domenii imobiliare impresionante, iahturi, obiecte de arta si alta active, de cele mai multe ori fara sa plateasca impozite pentru acestea si beneficiind de anonimat, lucruri imposibile pentru oamenii de rand.

In scandal sunt implicate si multe banci majore la nivel mondial, inclusiv UBS, Deutsche Bank sau Clariden, care au programe agresive pentru a furniza clientilor metode a-si ascunde conturile si companiile in locatii precum Insulele Virgine Britanice si alte paradisuri fiscale.

O intreaga "industrie" a fost construita pe baza acestor metode de evaziune, incluzand contabili extrem de bine platiti, intermediari si alti specialisti in finante, care ajuta bogatii, in special pe cei provenind din mediul politic, sa ramana anonimi, in timp ce se bucura de averile ascunse.

In urma dezvaluirilor, ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, a cerut publicatiilor implicate in investigatie sa trimita toate documentele autoritatilor fiscale din tarile respective, pentru a se putea face pasul spre anchete oficiale.

Joi, Comisia Europeana a cerut statelor membre sa lucreze la o definitie comuna pentru ceea ce inseamna paradis fiscal, pentru a putea lupta mai bine impotriva evaziunii fiscale

Luxemburgul isi schimba politica de confidentialitate: renunta la secretul bancar

Oficialii din Luxemburg au anuntat ca iau in calcul anularea traditiei locale legata de secretul bancar, ceea ce ar duce automat la publicarea informatiilor privind situatia conturilor si a detinatorilor acestora.
Comisia Europeana doreste ca toate cele 27 de state membre UE sa-si sporeasca si intareasca regulile cu privire la taxarea veniturilor provenite din economii, ceea ce presupune un schimb automat de informatii legate de posesorii conturilor bancare si sumele detinute de catre acestia, noteaza Chicago Tribune.

Aproape toate statele membre UE au implementate astfel de reguli de informare insa Luxemburgul si Austria au rezistat, pana in prezent, presiunilor venite de la centru, refuzand sa ofere detalii legate de posesorii conturilor.

Ministrul de Finante luxemburghez, Luc Friedsen, a oferit primele semne ale unei schimbari de atitudine, indicand disponibilitatea oficialilor de a oferi o transparenta sporita in privinta conturilor bancare.

Discutiile sunt cu atat mai importante cu cat apar in contextul crizei din Cipru. Luxemburgul, ca si Cipru, are un sector bancar diversificat si supra-dimensionat, in raport cu nivelul total al economiei. Ca urmare, oficialii luxemburghezi incearca sa se separe, la nivelul declaratiilor, de perceptia care aduce la acelasi numitor cele doua state.