Parlamentul din Bulgaria a adoptat miercuri amendamente la o lege care reglementează activitatea companiilor offshore în Bulgaria, astfel încât cele cu acţionariat necunoscut nu vor putea încheia contracte cu statul, autorităţile locale şi companiile publice, relatează Novinite.
Modificările au rolul să combată corupţia şi practicile incorecte în achiziţiile publice şi se adaugă altor reglementări adoptate în acest an care interzic companiilor offshore să participe la privatizări, tranzacţii imobiliare sau concesiuni. Aceste firme nu vor avea acces la niciun proiect prioritar definit astfel de o lege de promovare a investiţiilor.
Alt amendament ar putea reduce impactul acestor reglementări asupra firmelor offshore, prin stabilirea unui prag minim al activelor deţinute de o companie într-o bancă, fond de asigurări sau de pensii în jurisdicţii offshore, la 10% din total, pentru a se evita situaţiile în care investitori străini care deţin o singură acţiune în astfel de jurisdicţii sunt respinşi de Bulgaria, fără niciun beneficiu pentru ţară.
luni, 12 ianuarie 2015
Noi modificari in legislatia bulgara
Parlamentarii bulgari au adoptat vineri o lege care interzice accesul fimelor înregistrate offshore în 28 de sectoare cheie ale economiei, scrie Novinite.
Conform noii legislaţii, firmele offshore nu mai au dreptul să participe la licitaţiile publice, la privatizarea companiilor de stat sau la achiziţia de licenţe de explorare a resurselor energetice din Bulgaria.
Totodată, legea interzice fimele offshore din sport, telecomunicaţii mobile, energie şi utilităţi, operatori de radio şi televiziune, agenţii de sondare a opiniei publice, presa scrisă şi jocuri de noroc.
De asemenea, companiile înregistrate offshore nu vor putea deţine participaţii la băncile şi companiile de asigurări din Bulgaria şi nici nu vor utea cumpăra teren forestier.
Companiile bulgare înregistrate offshore deţin în prezent circa 5 miliarde de euro în paradisuri fiscale ca Cipru, Luxemburg sau Elveţia, conform datelor estimate de deputatul Rumen Ghecev, citat de AFP.
Actul normativ iniţiat de doi membri ai formaţiunii politicve liberale Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi permite firmelor o perioadă de graţie de şase luni pentru înregistrarea afacerilor pe plan local sau într-un stat cu care Bulgaria are un acord bilateral de taxare.
miercuri, 1 octombrie 2014
Firmele offshore, sau o forma legala de evaziune fiscala
"Paradis fiscal".
Aceasta este o notiune din care ia nastere ideea de firma offshore. O firma offshore, asa cum este cunoscuta in economie, nu ar mai avea nici un rost daca nu ar fi plasata intr-o tara ce poate fi catalogata drept paradis fiscal.
Evaziunea fiscala internationala nu este un fenomen atat de modern pe cat pare. In Grecia Antica, spre exemplu, insulele din vecinatatea Atenei erau folosite ca depozite pentru stocarea marfurilor comerciantilor, astfel evitandu-se impozitul de 2% practicat de cetate pentru importuri si exporturi. Momentul care marcheaza cresterea importantei paradisurilor fiscale este sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand iau amploare fenomenele de internationalizare si globalizare, si se remarca o multiplicare a numarului filialelor unei societati-mama. Utilizate initial doar pentru extinderea companiei, aceste filiale au devenit curand elementele care permit patronilor sa faca aceleasi tranzactii economice internationale, insa din tari cu fiscalitate redusa, adica taxe si impozite mult mai mici. Banii apoi puteau fi plimbati foarte usor intre conturile filialelor.
Caracteristicile principale ale unui paradis fiscal sunt ca are o economie foarte permisiva, cu taxe foarte mici sau chiar inexistente, cu putine restrangeri asupra firmelor si cu avantaje foarte mari din toate punctele de vedere pentru oamenii de afaceri straini. Aceste tari de tip paradis fiscal de regula nu fac parte din nici un tratat economic international si nu respecta intocmai legile internationale ale comertului. Menirea lor este sa atraga fonduri in tara oferind aceste avantaje fiscale oamenilor de afaceri care doresc intr-un mod legal sa isi scuteasca aproape in totalitate taxele catre statul in care isi desfasoara activitatea.
Dezvoltand paragraful anterior, putem spune ca un teritoriu se poate intitula paradis fiscal daca indeplineste anumite conditii specifice.
Prima si cea mai importanta conditie este sa aiba fiscalitate foarte redusa, sau in unele cazuri chiar nula, asta insemnand ca taxele percepute de stat pentru activitatea firmei se rezuma de regula la o taxa fixa anuala (neplata acesteia va duce la dizolvarea firmei). In functie de cat de mare este aceasta taxa, offshore-urile se deosebesc intre ele, cele mai scumpe fiind considerate alegerea "elitelor".
O alta conditie esentiala este usurinta cu care se poate infiinta o firma de tip offshore. Datorita birocratiei reduse, deschiderea unei astfel de firme nu dureaza mai mult de 24 de ore, iar schimbarea domeniului de activitate sau alte modificari ale actului constitutiv sunt foarte facile.
Confidentialitatea si anonimitatea sunt de asemenea elemente definitorii ale unei economii de tip paradis fiscal. Legile unui astfel de stat permit pastrarea anonimatului patronilor de firme, acestia putand folosi foarte usor "persoane paravan" care sa ii reprezinte in companie. Acest aspect este in multe cazuri conditia de baza pentru luarea deciziei deschiderii unei firme offshore, care de multe ori nici nu necesita prezenta fizica a celui care o infiinteaza.
Un alt avantaj al companiilor offshore este ca acestea pot sa isi pastreze rezervele in orice tip de valuta, iar controalele fiscale sunt foarte reduse. Acest fapt impreuna cu existenta unui sistem bancar putin restrictionat de reglementari duce la un argument viabil pentru catalogarea unui teritoriu ca fiind "paradis fiscal".
Un ultim si foarte important avantaj al unui paradis fiscal este acela ca exista asigurarea prin garantii guvernamentale impotriva riscului privind expropierea si nationalizarea patrimoniului firmei.
Aceste tari gazduiesc institutii de prestigiu menite sa asigure o buna derulare a afacerilor internationale, astfel aici se intalnesc filiale ale celor mai cunoscute banci la nivel mondial, firme de avocatura, de brokeraj, de consultanta, etc. care au ca scop buna derulare a afacerilor din acel teritoriu.
Cateva exemple de teritorii care isi merita titulatura de paradise fiscale pentru firme sunt: Bahamas, Insulele Britanice Virgine, Delaware, Panama, Insulele Cayman, s.a. Vazand galeriile de poze, ne dam seama ca nu doar avantajele fiscale fac aceste tari sa fie paradise, si aproape ca isi justifica menirea de a simboliza Raiul pe Pamant, atat fizic, cat si in domeniul afacerilor.
In schimb, cel mai bun exemplu de paradis fiscal pentru persoane fizice este Elvetia, care este bine cunoscuta pentru sistemul sau bancar considerat cel mai sigur din lume, inclusiv pentru confidentialitatea de care da dovada in legatura cu titularii conturilor sau dimensiunea acestora.
Voi incheia prin a explica cum functioneaza practic aceasta evaziune fiscala utilizand o firma offshore. Daca o firma din Romania de exemplu vrea sa vanda anumite produse intr-o alta tara, ea va trebui sa plateasca la stat impozit pe profitul obtinut, iar daca se doreste ca banii ramasi dupa plata acestui impozit sa fie scosi din firma pentru a putea fi utilizati in scopuri personale, se va plati in plus si taxa pe dividend, deoarece banii nu pot fi scosi dintr-o firma decat sub forma de dividende. Astfel mare parte a profitului va fi data statului roman. In schimb, daca acelasi patron din Romania, isi deschide in anonimat o firma offshore, el inainte sa faca tranzactia finala cu clientul partener din cealalta tara, isi vinde produsul cu un adaos minor, sa spunem 1$ peste costul de productie, din firma lui din Romania, catre firma lui offshore din Bahamas sa spunem. Iar apoi, din firma din Bahamas va vinde la clientul final dintr-o alta tara, cu adaosul care si-l doreste. In acest fel, singura suma care va fi impozitata de statul roman va fi acel dolar, iar restul banilor vor fi in siguranta in contul firmei offshore, detinuta evident tot de patronul roman mentionat. Acesti bani pot fi apoi scosi dintr-o banca din tara in care se afla offshore-ul, sau se pot transfera intr-un cont separat din Romania.
Aceasta este o notiune din care ia nastere ideea de firma offshore. O firma offshore, asa cum este cunoscuta in economie, nu ar mai avea nici un rost daca nu ar fi plasata intr-o tara ce poate fi catalogata drept paradis fiscal.
Evaziunea fiscala internationala nu este un fenomen atat de modern pe cat pare. In Grecia Antica, spre exemplu, insulele din vecinatatea Atenei erau folosite ca depozite pentru stocarea marfurilor comerciantilor, astfel evitandu-se impozitul de 2% practicat de cetate pentru importuri si exporturi. Momentul care marcheaza cresterea importantei paradisurilor fiscale este sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand iau amploare fenomenele de internationalizare si globalizare, si se remarca o multiplicare a numarului filialelor unei societati-mama. Utilizate initial doar pentru extinderea companiei, aceste filiale au devenit curand elementele care permit patronilor sa faca aceleasi tranzactii economice internationale, insa din tari cu fiscalitate redusa, adica taxe si impozite mult mai mici. Banii apoi puteau fi plimbati foarte usor intre conturile filialelor.
Caracteristicile principale ale unui paradis fiscal sunt ca are o economie foarte permisiva, cu taxe foarte mici sau chiar inexistente, cu putine restrangeri asupra firmelor si cu avantaje foarte mari din toate punctele de vedere pentru oamenii de afaceri straini. Aceste tari de tip paradis fiscal de regula nu fac parte din nici un tratat economic international si nu respecta intocmai legile internationale ale comertului. Menirea lor este sa atraga fonduri in tara oferind aceste avantaje fiscale oamenilor de afaceri care doresc intr-un mod legal sa isi scuteasca aproape in totalitate taxele catre statul in care isi desfasoara activitatea.
Dezvoltand paragraful anterior, putem spune ca un teritoriu se poate intitula paradis fiscal daca indeplineste anumite conditii specifice.
Prima si cea mai importanta conditie este sa aiba fiscalitate foarte redusa, sau in unele cazuri chiar nula, asta insemnand ca taxele percepute de stat pentru activitatea firmei se rezuma de regula la o taxa fixa anuala (neplata acesteia va duce la dizolvarea firmei). In functie de cat de mare este aceasta taxa, offshore-urile se deosebesc intre ele, cele mai scumpe fiind considerate alegerea "elitelor".
O alta conditie esentiala este usurinta cu care se poate infiinta o firma de tip offshore. Datorita birocratiei reduse, deschiderea unei astfel de firme nu dureaza mai mult de 24 de ore, iar schimbarea domeniului de activitate sau alte modificari ale actului constitutiv sunt foarte facile.
Confidentialitatea si anonimitatea sunt de asemenea elemente definitorii ale unei economii de tip paradis fiscal. Legile unui astfel de stat permit pastrarea anonimatului patronilor de firme, acestia putand folosi foarte usor "persoane paravan" care sa ii reprezinte in companie. Acest aspect este in multe cazuri conditia de baza pentru luarea deciziei deschiderii unei firme offshore, care de multe ori nici nu necesita prezenta fizica a celui care o infiinteaza.
Un alt avantaj al companiilor offshore este ca acestea pot sa isi pastreze rezervele in orice tip de valuta, iar controalele fiscale sunt foarte reduse. Acest fapt impreuna cu existenta unui sistem bancar putin restrictionat de reglementari duce la un argument viabil pentru catalogarea unui teritoriu ca fiind "paradis fiscal".
Un ultim si foarte important avantaj al unui paradis fiscal este acela ca exista asigurarea prin garantii guvernamentale impotriva riscului privind expropierea si nationalizarea patrimoniului firmei.
Aceste tari gazduiesc institutii de prestigiu menite sa asigure o buna derulare a afacerilor internationale, astfel aici se intalnesc filiale ale celor mai cunoscute banci la nivel mondial, firme de avocatura, de brokeraj, de consultanta, etc. care au ca scop buna derulare a afacerilor din acel teritoriu.
Cateva exemple de teritorii care isi merita titulatura de paradise fiscale pentru firme sunt: Bahamas, Insulele Britanice Virgine, Delaware, Panama, Insulele Cayman, s.a. Vazand galeriile de poze, ne dam seama ca nu doar avantajele fiscale fac aceste tari sa fie paradise, si aproape ca isi justifica menirea de a simboliza Raiul pe Pamant, atat fizic, cat si in domeniul afacerilor.
In schimb, cel mai bun exemplu de paradis fiscal pentru persoane fizice este Elvetia, care este bine cunoscuta pentru sistemul sau bancar considerat cel mai sigur din lume, inclusiv pentru confidentialitatea de care da dovada in legatura cu titularii conturilor sau dimensiunea acestora.
Voi incheia prin a explica cum functioneaza practic aceasta evaziune fiscala utilizand o firma offshore. Daca o firma din Romania de exemplu vrea sa vanda anumite produse intr-o alta tara, ea va trebui sa plateasca la stat impozit pe profitul obtinut, iar daca se doreste ca banii ramasi dupa plata acestui impozit sa fie scosi din firma pentru a putea fi utilizati in scopuri personale, se va plati in plus si taxa pe dividend, deoarece banii nu pot fi scosi dintr-o firma decat sub forma de dividende. Astfel mare parte a profitului va fi data statului roman. In schimb, daca acelasi patron din Romania, isi deschide in anonimat o firma offshore, el inainte sa faca tranzactia finala cu clientul partener din cealalta tara, isi vinde produsul cu un adaos minor, sa spunem 1$ peste costul de productie, din firma lui din Romania, catre firma lui offshore din Bahamas sa spunem. Iar apoi, din firma din Bahamas va vinde la clientul final dintr-o alta tara, cu adaosul care si-l doreste. In acest fel, singura suma care va fi impozitata de statul roman va fi acel dolar, iar restul banilor vor fi in siguranta in contul firmei offshore, detinuta evident tot de patronul roman mentionat. Acesti bani pot fi apoi scosi dintr-o banca din tara in care se afla offshore-ul, sau se pot transfera intr-un cont separat din Romania.
miercuri, 10 septembrie 2014
Sute de mii de politicieni din toata lumea, inclusiv Romania, implicati in evaziune fiscala
Sute de mii de persoane, printre care personalitati politice si din lumea afacerilor, din 140 de tari, inclusiv din Romania, sunt implicate in evaziunea fiscala, detinand conturi secrete, reiese dintr-o ancheta la scara larga efectuata in ultimele 15 luni de 86 de jurnalisti din toata lumea, sub conducerea Consortiului International pentru Jurnalistii de Investigatie (ICIJ).
Fostul ministru francez al Bugetului, Jerome Cahuzac, pus deja sub acuzare pentru evaziune fiscala, dupa ce a recunoscut ca detine conturi secrete in strainatate, este doar unul din oamenii politici implicati in acest scandal.
Tot in Franta, unul din apropiatii presedintelui Francois Hollande, trezorierul campaniei prezidentiale, Jean-Jacques Augier, detine actiuni in doua companii din Insulele Cayman, un recunoscut paradis fiscal, relateaza Le Monde. In total 130 de francezi sunt citati in documentul denumit deja "Offshore Leaks", dupa celebrul exemplu Wikileaks.
In Grecia, au fost scoase la iveala 103 firme necunoscute autoritatilor fiscale, intr-un moment de criza acuta pentru tara, evaziunea fiscala fiind unul din principalii vinovati ai problemelor elene.
Haris Theoharis, secretar general in cadrul Ministerului de Finante, a declarat ca va examina cu atentie informatiile din documentul Offshore Leaks si va lua masuri impotriva activitatilor ilegale, relateaza Les Echoes.
In Elvetia, ea insasi fiind considerata un paradis fiscal, 300 de persoane si 70 de firme sunt mentionate ca avand conturi secrete.
Printre evazionisti se numara si apropiati ai presedintelui rus, Vladimir Putin. Astfel, Olga Shuvalova, sotia vicepremierului rus, Igor Shuvalov, detine o firma in Insulele Virgine si efectueaza tranzactii printr-o companie cu sediul in Bahamas.
De partea cealalta, in Statele Unite, 4.000 de persoane sunt mentionate in documentele Offshore Leaks. Printre acestea se numara Denise Rich, al carei sot, magnatul din domeniul petrolului Marc Rich, a fost gratiat in 2001 de fostul presedinte Bill Clinton, dupa ce fusese condamnat pentru evaziune fiscala.
Denise Rich, care colecteaza fonduri pentru Parditul Democrat, a plasat 144 de milioane de dolari intr-un trust din Insulele Cook, in 2006, si detine un iaht nedeclarat. In 2011, ea a renuntat a cetatenia americana si a devenit austriaca.
Care sunt fraudele politicienilor
Informatii mai concrete despre evazionisti vor fi publicate intre 7 si 14 aprilie. Potrivit ICIJ, oficiali guvernamentali din tari precum Rusia, Canada, dar si Azerbaijan, Philippine, Thaillanda sau Pakistan sunt adepti fideli ai evaziunii fiscale prin utilizarea companiilor offshore si conturilor secrete.
In documente se arata cum bogatii folosesc structurii offshore complexe, prin care devin proprietarii unor domenii imobiliare impresionante, iahturi, obiecte de arta si alta active, de cele mai multe ori fara sa plateasca impozite pentru acestea si beneficiind de anonimat, lucruri imposibile pentru oamenii de rand.
In scandal sunt implicate si multe banci majore la nivel mondial, inclusiv UBS, Deutsche Bank sau Clariden, care au programe agresive pentru a furniza clientilor metode a-si ascunde conturile si companiile in locatii precum Insulele Virgine Britanice si alte paradisuri fiscale.
O intreaga "industrie" a fost construita pe baza acestor metode de evaziune, incluzand contabili extrem de bine platiti, intermediari si alti specialisti in finante, care ajuta bogatii, in special pe cei provenind din mediul politic, sa ramana anonimi, in timp ce se bucura de averile ascunse.
In urma dezvaluirilor, ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, a cerut publicatiilor implicate in investigatie sa trimita toate documentele autoritatilor fiscale din tarile respective, pentru a se putea face pasul spre anchete oficiale.
Joi, Comisia Europeana a cerut statelor membre sa lucreze la o definitie comuna pentru ceea ce inseamna paradis fiscal, pentru a putea lupta mai bine impotriva evaziunii fiscale
Fostul ministru francez al Bugetului, Jerome Cahuzac, pus deja sub acuzare pentru evaziune fiscala, dupa ce a recunoscut ca detine conturi secrete in strainatate, este doar unul din oamenii politici implicati in acest scandal.
Tot in Franta, unul din apropiatii presedintelui Francois Hollande, trezorierul campaniei prezidentiale, Jean-Jacques Augier, detine actiuni in doua companii din Insulele Cayman, un recunoscut paradis fiscal, relateaza Le Monde. In total 130 de francezi sunt citati in documentul denumit deja "Offshore Leaks", dupa celebrul exemplu Wikileaks.
In Grecia, au fost scoase la iveala 103 firme necunoscute autoritatilor fiscale, intr-un moment de criza acuta pentru tara, evaziunea fiscala fiind unul din principalii vinovati ai problemelor elene.
Haris Theoharis, secretar general in cadrul Ministerului de Finante, a declarat ca va examina cu atentie informatiile din documentul Offshore Leaks si va lua masuri impotriva activitatilor ilegale, relateaza Les Echoes.
In Elvetia, ea insasi fiind considerata un paradis fiscal, 300 de persoane si 70 de firme sunt mentionate ca avand conturi secrete.
Printre evazionisti se numara si apropiati ai presedintelui rus, Vladimir Putin. Astfel, Olga Shuvalova, sotia vicepremierului rus, Igor Shuvalov, detine o firma in Insulele Virgine si efectueaza tranzactii printr-o companie cu sediul in Bahamas.
De partea cealalta, in Statele Unite, 4.000 de persoane sunt mentionate in documentele Offshore Leaks. Printre acestea se numara Denise Rich, al carei sot, magnatul din domeniul petrolului Marc Rich, a fost gratiat in 2001 de fostul presedinte Bill Clinton, dupa ce fusese condamnat pentru evaziune fiscala.
Denise Rich, care colecteaza fonduri pentru Parditul Democrat, a plasat 144 de milioane de dolari intr-un trust din Insulele Cook, in 2006, si detine un iaht nedeclarat. In 2011, ea a renuntat a cetatenia americana si a devenit austriaca.
Care sunt fraudele politicienilor
Informatii mai concrete despre evazionisti vor fi publicate intre 7 si 14 aprilie. Potrivit ICIJ, oficiali guvernamentali din tari precum Rusia, Canada, dar si Azerbaijan, Philippine, Thaillanda sau Pakistan sunt adepti fideli ai evaziunii fiscale prin utilizarea companiilor offshore si conturilor secrete.
In documente se arata cum bogatii folosesc structurii offshore complexe, prin care devin proprietarii unor domenii imobiliare impresionante, iahturi, obiecte de arta si alta active, de cele mai multe ori fara sa plateasca impozite pentru acestea si beneficiind de anonimat, lucruri imposibile pentru oamenii de rand.
In scandal sunt implicate si multe banci majore la nivel mondial, inclusiv UBS, Deutsche Bank sau Clariden, care au programe agresive pentru a furniza clientilor metode a-si ascunde conturile si companiile in locatii precum Insulele Virgine Britanice si alte paradisuri fiscale.
O intreaga "industrie" a fost construita pe baza acestor metode de evaziune, incluzand contabili extrem de bine platiti, intermediari si alti specialisti in finante, care ajuta bogatii, in special pe cei provenind din mediul politic, sa ramana anonimi, in timp ce se bucura de averile ascunse.
In urma dezvaluirilor, ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, a cerut publicatiilor implicate in investigatie sa trimita toate documentele autoritatilor fiscale din tarile respective, pentru a se putea face pasul spre anchete oficiale.
Joi, Comisia Europeana a cerut statelor membre sa lucreze la o definitie comuna pentru ceea ce inseamna paradis fiscal, pentru a putea lupta mai bine impotriva evaziunii fiscale
Luxemburgul isi schimba politica de confidentialitate: renunta la secretul bancar
Oficialii din Luxemburg au anuntat ca iau in calcul anularea traditiei locale legata de secretul bancar, ceea ce ar duce automat la publicarea informatiilor privind situatia conturilor si a detinatorilor acestora.
Comisia Europeana doreste ca toate cele 27 de state membre UE sa-si sporeasca si intareasca regulile cu privire la taxarea veniturilor provenite din economii, ceea ce presupune un schimb automat de informatii legate de posesorii conturilor bancare si sumele detinute de catre acestia, noteaza Chicago Tribune.
Aproape toate statele membre UE au implementate astfel de reguli de informare insa Luxemburgul si Austria au rezistat, pana in prezent, presiunilor venite de la centru, refuzand sa ofere detalii legate de posesorii conturilor.
Ministrul de Finante luxemburghez, Luc Friedsen, a oferit primele semne ale unei schimbari de atitudine, indicand disponibilitatea oficialilor de a oferi o transparenta sporita in privinta conturilor bancare.
Discutiile sunt cu atat mai importante cu cat apar in contextul crizei din Cipru. Luxemburgul, ca si Cipru, are un sector bancar diversificat si supra-dimensionat, in raport cu nivelul total al economiei. Ca urmare, oficialii luxemburghezi incearca sa se separe, la nivelul declaratiilor, de perceptia care aduce la acelasi numitor cele doua state.
Comisia Europeana doreste ca toate cele 27 de state membre UE sa-si sporeasca si intareasca regulile cu privire la taxarea veniturilor provenite din economii, ceea ce presupune un schimb automat de informatii legate de posesorii conturilor bancare si sumele detinute de catre acestia, noteaza Chicago Tribune.
Aproape toate statele membre UE au implementate astfel de reguli de informare insa Luxemburgul si Austria au rezistat, pana in prezent, presiunilor venite de la centru, refuzand sa ofere detalii legate de posesorii conturilor.
Ministrul de Finante luxemburghez, Luc Friedsen, a oferit primele semne ale unei schimbari de atitudine, indicand disponibilitatea oficialilor de a oferi o transparenta sporita in privinta conturilor bancare.
Discutiile sunt cu atat mai importante cu cat apar in contextul crizei din Cipru. Luxemburgul, ca si Cipru, are un sector bancar diversificat si supra-dimensionat, in raport cu nivelul total al economiei. Ca urmare, oficialii luxemburghezi incearca sa se separe, la nivelul declaratiilor, de perceptia care aduce la acelasi numitor cele doua state.
miercuri, 18 iunie 2014
Documente secrete dezvăluie impactul global al industriei off-shore
Documente secrete dezvăluie impactul global al industriei off-shore
Zeci de jurnaliști au căutat prin milioane de documente mii de nume pentru a produce investigația ICIJ în lumea secretă a industriei off-shore
de Gerard Ryle, Marina Walker Guevara, Michael Hudson, Nicky Hager, Duncan Campbell și Ștefan Cândea
O captură de 2,5 milioane de documente a dezvăluit secretele a mai mult de 120.000 de societăți și fonduri off-shore, expunând afaceri ascunse ale politicienilor, mafioților și ale magnaților de pe întreg globul.
Documentele secrete obținute de International Consortium for Investigative Journalism dezvăluie numele din spatele firmelor și fondurilor private din Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook și alte paradisuri fiscale.
Documentele includ medici, dentiști, fermieri din Grecia, dar și familii și parteneri ale dictatorilor, escroci de pe Wall Street, miliardari din Europa de Est și Indonezia, directori executivi ai corporațiilor de stat ruse, traficanți internaționali de arme și o firmă paravan pe care Uniunea Europeană a catalogat-o ca fiind implicată în programul nuclear al Iranului.
Documentele scurse oferă fapte și cifre cum ar fi transferuri de bani, date de înregistrare a firmelor, legături dintre firme și persoane, date care ilustrează cum secretul financiar din paradisurile fiscale s-a răspândit agresiv în lume, permițând celor bogați și celor bine ancorați să se sustragă de la plata taxelor, alimentând corupția și problemele economice atât în țările bogate, cât și în cele sărace. Documentele detaliază proprietățile firmelor și persoanelor din mai mult de 170 de țări și teritorii.
Stocul de documente reprezintă cel mai mare depozit de informații confidențiale legate de industria off-shore obținut vreodată de o organizație media. Cantitatea de documente, măsurată în gigabiți, este de peste 160 de ori mai mare decât documentele Departamentului de Stat American publicate de WikiLeaks în 2010.
Pentru a analiza documentele, ICIJ a colaborat cu reporteri de la The Guardian, BBC, Le Monde, Süddeutsche Zeitung și NDR, Washington Post, Canadian Broadcasting Corporation (CBC) și alte 31 de organizații media partenere din lume.
86 de jurnaliști din 46 de state au luat la puricat datele informatice și au examinat emailurile, registrele contabile și alte documente care acopereau aproape 30 de ani.
„Nu am văzut niciodată așa ceva. Lumea ascunsă a fost în sfârșit expusă”, a declarat Arthur Cockfield, profesor de drept și expert în taxe de la Queen University din Canada, care s-a uitat peste câteva dintre documente în timpul unui interviu la CBC. El a mai spus că documentele îi amintesc de o scenă din filmul clasic Vrăjitorul din Oz în care „trăgeau cortina și vedeai vrăjitorul operând mașina secretă”.
Mafioți și oligarhi
Transferurile de bani în străinătate, legale sau ilegale, personale sau ale firmelor, pot distruge economii și pot asmuți națiuni unele împotriva altora. Criza economică continuă a Europei a alimentat dezastrul financiar al Greciei accentuat și de înșelătoriile fiscale din străinătate, dar și de căderea sistemului bancar din micul paradis fiscal din Cipru unde lichiditățile băncilor locale au fost umflate de valuri de bani din Rusia.
Organizațiile care luptă împotriva corupției spun că secretul off-shore subminează legea și forțează cetățenii normali să plătească taxe mai mari pentru suplinirea taxelor care dispar spre zonele off-shore. Stolen Asset Recovery Initiative, o inițiativă a Băncii Mondiale și a ONU, estimează că transferurile de bani în străinătate pe plan mondial provenite din infracțiuni financiare se estimează a fi între 1.000 și 1.600 de miliarde de dolari în fiecare an.
Investigația ICIJ care a durat 15 luni a descoperit că pe lângă tranzacții perfect legale, secretomania și lipsa de supraveghere a industriei off-shore permit prosperarea fraudelor, evaziunilor fiscale și a corupției politice.
Proprietarii identificați în documentele off-shore sunt:
• Persoane sau firme legate de Afacerea Magnitsky din Rusia, un scandal de fraudă fiscală care a tensionat relațiile ruso-americane și a dus la interdicția pentru americani de a adopta copii din Rusia
• Un intermediar venezuelean acuzat că a folosit entități off-shore pentru a finanța un joc piramidal internațional, pâlnia prin care 30 de milioane de dolari au ajuns sub formă de mită la un oficial guvernamental din Venezuela
• Un magnat care a câștigat miliarde de dolari din contracte publice în timpul boom-ului din construcții impus de Ilham Aliyev, președintele Azerbaijanului, magnat care a servit ca director a mai multor firme off-shore secrete deținute de fiicele președintelui
• Un miliardar indonezian apropiat de dictatorul Suharto care a îmbogățit elitele în ultimii zece ani ai dictaturii sale
De asemenea, documentele oferă posibile noi indicii legate de infracțiuni și de ascundere a banilor, ca follow-up pentru articole sau anchete mai vechi. După ce a auzit că ICIJ a identificat-o pe Maria Imelda Marcos Manotoc, cea mai în vârstă dintre fiicele fostului dictator din Filipine Ferdinand Marcos, ca beneficiară a unui fond fiduciar din BVI, oficialii filipinezi au declarat că sunt doritori să afle dacă vreun bun din acest fond este parte a averii de 5 miliarde de dolari pe care tatăl ei a acumulat-o prin corupție.
Manotoc, care este guvernator al unei provincii din Filipine, a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor pe această temă.
joi, 24 aprilie 2014
Legea vânzării terenurilor agricole către străini, subiect de scandal şi în Bulgaria
Preşedintele Rossen Plevneliev a declarat pe 14 aprilie că şi-a utilizat dreptul de veto în privinţa amendamentelor la Legea privind deţinerea şi utilizarea terenurilor agricole, care impun o serie de restricţii companiilor şi străinilor interesaţi să cumpere pământ în Bulgaria.
Plevneliev a declarat că amendamentele nu respectă Constituţia şi nici legislaţia europeană.
Amendamentele la legea vânzării terenurilor interzic dreptul de achiziţie de terenuri agricole companiilor offshore, cât şi o serie de cerinţe pentru străinii interesaţi de pământul din Bulgaria printre care: trebuie să fi locuit de cel puţin cinci ani, mai mult decât propunerea iniţială care era de trei ani.
Autorităţile au fost nevoite să aprobe aceste amendamente după ce a fost respinsă solicitarea privind extinderea moratoriului prin care se interzicea achiziţia de terenuri agricole de către străini până la începutul anului 2020. Deşi acest moratoriu a fost aprobat de Parlament, în ciuda opiniilor contradictorii ale membrilor din diferite partide, a fost respins de Curtea Constituţională.
Totuşi, făcând achiziţia de terenuri agricole dependentă de rezidenţă şi nu de cetăţenie, practic, Parlamentul interzice bulgarilor care locuiesc într-o altă ţară să devină proprietari de terenuri agricole, a subliniat Plevneliev.
„Peste două milioane de cetăţeni bulgari nu vor avea dreptul de a cumpăra terenuri. În loc să creeze condiţii propice mediului de afaceri şi a sprijini economia printr-un pilon precum agricultura, autorităţile naţionale creează obstacole”, a precizat şeful statului.
În plus, setul de măsuri propuse lasă loc pentru interpretări ce ar putea permite membrilor statelor non-UE să cumpere terenuri agricole, care în mod normal ar trebui să poate face astfel de tranzacţii doar dacă ţara din care provin are un parteneriat internaţional cu Bulgaria, ratificat de două treimi din Parlament, a completat Plevneliev.
În plus, restricţiile sunt o încălcarea a principiilor europene privind liberul schimb.
„În ultimii ani, instituţiile şi cetăţenii din Bulgaria au avut nenumărate motive să protesteze împotriva unor acţiuni din partea unui stat membru care a impus limitări cetăţenilor bulgari. Ne-am opus, în mod justificat, restricţiilor privind dreptul la muncă, rezidenţă sau libera circulaţie. Aceste cerinţe vor părea fără nici o valoare dacă Parlamentul bulgar impune asemenea restricţii unui alt stat membru al UE”, a spus Plevneliev.
Plevneliev a declarat că amendamentele nu respectă Constituţia şi nici legislaţia europeană.
Amendamentele la legea vânzării terenurilor interzic dreptul de achiziţie de terenuri agricole companiilor offshore, cât şi o serie de cerinţe pentru străinii interesaţi de pământul din Bulgaria printre care: trebuie să fi locuit de cel puţin cinci ani, mai mult decât propunerea iniţială care era de trei ani.
Autorităţile au fost nevoite să aprobe aceste amendamente după ce a fost respinsă solicitarea privind extinderea moratoriului prin care se interzicea achiziţia de terenuri agricole de către străini până la începutul anului 2020. Deşi acest moratoriu a fost aprobat de Parlament, în ciuda opiniilor contradictorii ale membrilor din diferite partide, a fost respins de Curtea Constituţională.
Totuşi, făcând achiziţia de terenuri agricole dependentă de rezidenţă şi nu de cetăţenie, practic, Parlamentul interzice bulgarilor care locuiesc într-o altă ţară să devină proprietari de terenuri agricole, a subliniat Plevneliev.
„Peste două milioane de cetăţeni bulgari nu vor avea dreptul de a cumpăra terenuri. În loc să creeze condiţii propice mediului de afaceri şi a sprijini economia printr-un pilon precum agricultura, autorităţile naţionale creează obstacole”, a precizat şeful statului.
În plus, setul de măsuri propuse lasă loc pentru interpretări ce ar putea permite membrilor statelor non-UE să cumpere terenuri agricole, care în mod normal ar trebui să poate face astfel de tranzacţii doar dacă ţara din care provin are un parteneriat internaţional cu Bulgaria, ratificat de două treimi din Parlament, a completat Plevneliev.
În plus, restricţiile sunt o încălcarea a principiilor europene privind liberul schimb.
„În ultimii ani, instituţiile şi cetăţenii din Bulgaria au avut nenumărate motive să protesteze împotriva unor acţiuni din partea unui stat membru care a impus limitări cetăţenilor bulgari. Ne-am opus, în mod justificat, restricţiilor privind dreptul la muncă, rezidenţă sau libera circulaţie. Aceste cerinţe vor părea fără nici o valoare dacă Parlamentul bulgar impune asemenea restricţii unui alt stat membru al UE”, a spus Plevneliev.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)