Companiile înregistrate în paradisuri fiscale - cum sunt Panama, Seychelles, Antilele Olandeze, Insulele Virgine Britanice sau Insulele Bermude - au în România un capital total de peste 1,1 miliarde de euro şi activează pe piaţa locală cu mai bine de 1.200 de firme, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Companiile înregistrate în paradisuri fiscale - cum sunt Panama, Seychelles, Antilele Olandeze, Insulele Virgine Britanice sau Insulele Bermude - au în România un capital total de peste 1,1 miliarde de euro şi activează pe piaţa locală cu mai bine de 1.200 de firme, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Paradisurile fiscale, unde mulţi oameni de afaceri, inclusiv români, îşi ţin businessurile pentru a plăti mai puţine taxe, dar şi departe de ochii autorităţilor şi presei, au devenit subiectul unei anchete jurnalistice la nivel mondial. Publicaţia germană Süddeutsche Zeitung (SZ) – care a primit informaţii de la o sursă anonimă – şi Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie au început o anchetă despre firmele înregistrate în Panama şi despre activităţile ilegale întreprinse de politicieni şi oameni de afaceri care au preferat să-şi înregistreze companiile la adăpostul anonimatului oferit de paradisurile fiscale. Ancheta a dezvăluit o serie de informaţii care acum poartă numele de Panama Papers.
În România pe primele locuri în clasamentul paradisurilor fiscale stau Antilele Olandeze, firmele înregistrate aici având un capital de peste 500 mil. euro. La finele lunii februarie erau 15 companii înregistrate în Antilele Olandeze. Acestea sunt urmate de Insulele Virgine Britanice cu peste 290 mil. euro capital social subscris total, conform datelor de la Registrul Comerţului, care arată că aici sunt înregistrate peste 380 de companii cu activitate pe plan local.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că sumele, afacerile şi activitatea firmelor offshore sunt proporţionale cu PIB-ul şi că România este este un „jucător“ mic în această problemă. De asemenea, el spune că problema plăţii impozitelor pe profit în ţara de activitate a firmelor a fost ridicată recent de către Comisia Europeană, însă ţările bogate nu sunt de acord. „Lucrurile se ştiu, au fost tolerate, au fost foarte multe oponenţe din partea ţărilor bogate, care au refuzat ca multinaţionalele lor să fie obligate să raporteze profitul pe fiecare ţară în parte. Eu nu cred că în viitor multinaţionalele vor plăti impozitul pe profit în fiecare ţară unde activează pentru că deja ţările bogate au refuzat această idee“, a adăugat el.
vineri, 23 decembrie 2016
duminică, 26 iunie 2016
Filiera romaneasca din Panama Papers
Asa cum ii sta bine unei tari dezvoltate, Romania este si ea reprezentata in Panama Papers, cea mai mare scurgere de informatii din istorie despre afacerile off-shore.
Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.
In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.
Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.
Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.
De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.
Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.
Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.
Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.
In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.
Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.
Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.
De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.
Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.
Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.
Filiera romaneasca din Panama Papers
Asa cum ii sta bine unei tari dezvoltate, Romania este si ea reprezentata in Panama Papers, cea mai mare scurgere de informatii din istorie despre afacerile off-shore.
Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.
In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.
Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.
Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.
De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.
Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.
Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.
Potrivit celor de la RISE Project, Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze se regaseste si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Nimeni nu stie cat este de bogat, pentru ca si estimarile au fluctuat foarte mult. Astfel, in Top 300 Capital al celor mai bogati romani, Frank Timis ocupa in 2010 locul 7, cu o avere estimata la 600-650 milioane de euro. In anul urmator, a sarit direct pe primul loc, cu o avere aproape tripla, de 1,65 miliarde de euro. Si-a mentinut locul si anul urmator (2012), dar in 2013 a cazut direct pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.
In dosarele din "Panama Papers" apare si Corneliu Iacobov, care se afla in detentie dupa ce a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul RAFO. Iacobov a cumparat, tot prin Mossak Fonseca, compana Ayalec Investments din Insulele Seychelles. Culmea, tranzactia ar fi avut loc in timp ce Iacobov isi astepta sentinta in dosarul Rafo, in care pana la urma a fost condamnat nu doar la inchisoare, ci si la plata unor daune de 19 milioane de lei.
Norocul lui Iacubov este ca ulterior, acesta si-a schimbat agentul registrat din motive doar de el stiute,
alegând o companie americana ce are o reprezentanta deschisa chiar in orasul sau natal, Bacau.
Odata preluat dosarul firmei sale de catre cei de la Evedex LLC informatiile actualizate nu mai sunt disponibile in baza de date a lui Fonseca, ele fiind la dispozitia noului agent.
Contactat fiind de catre presa, reprezentantul Evedex in Romania, Andrei Papanicoglu a refuzat ferm sa comenteze orice informatie legata de scandalul Panama Papers invocând confidentialitatea consultant-client stipulata in statutul firmei.
Tot in Panama Papers apare firma BSG Resources, controlata de miliardarul israelian Benny Steinmetz. BSG Resources este actionar in proiectul Rosia Montana, dar compania a jucat un rol si in afacerea RAFO. Potrivit Rise Project, BSG Resources a "activat" un alt offshore din Cipru, Raglam Overseas, care la randul sau a ajuns actionar al RAFO si al rafinariei Darmanesti. Benny Steinmetz este cercetat penal de DNA in dosarul Printului Paul de Romania si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare, ulterior revocat. Potrivit Forbes, Steinmetz are o avere estimata la 3,5 miliarde de dolari. Controleaza o firma care se ocupa cu vanzarea de diamante si o alta care are ca obiect de activitate exploatarea resurselor naturale.
De asemenea, informatiile Rise Project arata ca firma panameza Mossack Fonseca ar fi fost implicata si in scandalul Rafo Onesti (mai multe despre acest caz, intr-o investigatie "Romania, te iubesc!"). In arhivele din Panama apare numele lui Corneliu Iacubov, fost presedinte al FPP II Moldova si important politician PDSR, apoi PSD, cel care in 2003 i-a vandut Rafo lui Marian Iancu. Acum 4 ani, Iacubov a fost condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare in dosarul privatizarii combinatului din Onesti.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Said Baklini figureaza in baza de date a firmei de avocatura Mossack Fonseca, potrivit Digi24.
Birourile casei de avocatura Mossack Fonseca au depozitat in ultimele doua decenii secretele unor mari afaceri din Romania si a unor oligarhi, printre acestia numarandu-se miliardarul necunoscut din actionariatul Rafo Onesti, legaturile sale cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana, oamenii-cheie din privatizarea Alro, modul in care Frank Timis si-a inceput afacerile in Romania etc.
"Avocatii si colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanta, infiintand pe banda rulanta companii offshore in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas sau Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda. Ani la rand, casa de avocatura a camuflat interesele unor oligarhi si afaceristi influenti care au acaparat companii strategice din industria romaneasca si au exportat apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au ramas secreti pana astazi, desi deciziile lor au avut un impact major in economia nationala si au influentat viata a zeci de mii de familii", mentioneaza reprezentantii RISE Project.
Baza de date #PanamaPapers contine informatii despre mai mult de 200.000 de entitatii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informatiile sunt un amalgam de emailuri, copii dupa pasapoarte, facturi care atesta plata telefonului sau a altor utilitati, formulare bancare si, desigur, mii de acte de inregistrare ale unor firme offshore.
joi, 10 decembrie 2015
20,3 trilioane de dolari ascunşi în băncile off-shore de către elita globală
Potrivit celui mai detaliat studiu al aşa-numitei economii off-shore, condus de James Henry, fost economist şef la consultanţii McKinsey, cei mai bogaţi oameni ai planetei au profitat de legile fiscale transnaţionale pentru a putea pune deoparte în băncile off-shore suma şocantă de 20,31 trilioane de dolari.
Deşi acest aspect nu este foarte surprinzător pentru cei care sunt familiarizaţi cu masivele conflicte de interese din cadrul Rezervei Federale şi cu faptul că această instituţie lucrează cu băncile pentru a-i aşeza pe americani în faţa unui eşec al băncilor, ar putea reprezenta o surpriză pentru cei care nu au nici cea mai mică idee despre cum funcţionează sistemul financiar internaţional.
Suma uimitoare descoperită de Henry este cu puţin mai mică decât PIB-ul pe 2011 al Japoniei (5,87 trilioane de dolari) şi SUA (15,09 trilioane de dolari) la un loc.
Descoperirile au fost publicate într-un nou raport, „Preţul off-shore revizuit”, care arată că banii continuă să „dispară” din naţiunile majore în paradisuri fiscale precum Elveţia şi Insulele Cayman.
Aceste tranzacţii sunt activate de instituţii bancare private care se luptă pentru a obţine conturile a ceea ce publicaţia The Guradian numeşte „elita celor super-bogaţi”, cunoscuţi şi ca indivizi cu valoare mare.
Henry demonstrează că sume între 20,3 trilioane de dolari şi 31,23 trilioane de dolari au ajuns din ţări din întreaga lume în aceste jurisdicţii bancare secrete.
Astfel, bogăţia acestor indivizi ultra-bogaţi este „protejată de facilitatori profesionişti extrem de harnici şi foarte bine plătiţi din industria băncilor private, a juridicului, contabilităţii şi a investiţiilor, care profită de economia globală tot mai nelimitată”.
Aceasta este gloria globalizării! De ce probleme mărunte să fie preocupată elita globală, având în vedere că există legi fiscale şi comerciale atât de liberalizate? Nici una! Nu mai există reglementări plictisitoare şi problemele legale de care să aveţi grijă atunci când este vorba despre sume imense de bani!
Cercetarea lui Henry a dezvăluit că primele zece instituţii bancare private din lume au administrat peste 6 trilioane de dolari doar în anul 2010. Aceasta reprezintă o creştere considerabilă, de la 2,3 trilioane de dolari în 2005.
Printre altele, aceste instituţii bancare includ Goldman Sachs, cu sediul în SUA, Swiss UBS şi Credit Suisse din Elveţia.
Cercetarea a folosit o varietate mare de surse, inclusiv Banca Reglementărilor Internaţionale şi FMI, şi a dus la câteva concluzii incredibile.
Analiza a dezvăluit că, în unele ţări dezvoltate, cantitatea de bani care a părăsit ţara începând cu anii ’70 ar putea achita cu uşurinţă datoriile statului. Cum era de aşteptat, unele dintre cele mai afectate de această practică sunt ţările bogate în petrol, în care clasa socială ultra-bogată îşi poate scoate cu uşurinţă banii din economia locală.
De exemplu, „The Guardian” spune că „aproximativ 790 de miliarde de dolari au părăsit Rusia de la începutul anilor ’90, când economia ţării a devenit mai deschisă; în Arabia Saudită, 314 miliarde de dolari au „emigrat” începând cu mijlocul anilor ’70, iar din Nigeria au plecat peste 310 miliarde de dolari”.
Deşi acest aspect nu este foarte surprinzător pentru cei care sunt familiarizaţi cu masivele conflicte de interese din cadrul Rezervei Federale şi cu faptul că această instituţie lucrează cu băncile pentru a-i aşeza pe americani în faţa unui eşec al băncilor, ar putea reprezenta o surpriză pentru cei care nu au nici cea mai mică idee despre cum funcţionează sistemul financiar internaţional.
Suma uimitoare descoperită de Henry este cu puţin mai mică decât PIB-ul pe 2011 al Japoniei (5,87 trilioane de dolari) şi SUA (15,09 trilioane de dolari) la un loc.
Descoperirile au fost publicate într-un nou raport, „Preţul off-shore revizuit”, care arată că banii continuă să „dispară” din naţiunile majore în paradisuri fiscale precum Elveţia şi Insulele Cayman.
Aceste tranzacţii sunt activate de instituţii bancare private care se luptă pentru a obţine conturile a ceea ce publicaţia The Guradian numeşte „elita celor super-bogaţi”, cunoscuţi şi ca indivizi cu valoare mare.
Henry demonstrează că sume între 20,3 trilioane de dolari şi 31,23 trilioane de dolari au ajuns din ţări din întreaga lume în aceste jurisdicţii bancare secrete.
Astfel, bogăţia acestor indivizi ultra-bogaţi este „protejată de facilitatori profesionişti extrem de harnici şi foarte bine plătiţi din industria băncilor private, a juridicului, contabilităţii şi a investiţiilor, care profită de economia globală tot mai nelimitată”.
Aceasta este gloria globalizării! De ce probleme mărunte să fie preocupată elita globală, având în vedere că există legi fiscale şi comerciale atât de liberalizate? Nici una! Nu mai există reglementări plictisitoare şi problemele legale de care să aveţi grijă atunci când este vorba despre sume imense de bani!
Cercetarea lui Henry a dezvăluit că primele zece instituţii bancare private din lume au administrat peste 6 trilioane de dolari doar în anul 2010. Aceasta reprezintă o creştere considerabilă, de la 2,3 trilioane de dolari în 2005.
Printre altele, aceste instituţii bancare includ Goldman Sachs, cu sediul în SUA, Swiss UBS şi Credit Suisse din Elveţia.
Cercetarea a folosit o varietate mare de surse, inclusiv Banca Reglementărilor Internaţionale şi FMI, şi a dus la câteva concluzii incredibile.
Analiza a dezvăluit că, în unele ţări dezvoltate, cantitatea de bani care a părăsit ţara începând cu anii ’70 ar putea achita cu uşurinţă datoriile statului. Cum era de aşteptat, unele dintre cele mai afectate de această practică sunt ţările bogate în petrol, în care clasa socială ultra-bogată îşi poate scoate cu uşurinţă banii din economia locală.
De exemplu, „The Guardian” spune că „aproximativ 790 de miliarde de dolari au părăsit Rusia de la începutul anilor ’90, când economia ţării a devenit mai deschisă; în Arabia Saudită, 314 miliarde de dolari au „emigrat” începând cu mijlocul anilor ’70, iar din Nigeria au plecat peste 310 miliarde de dolari”.
marți, 8 septembrie 2015
Totul despre firmele offshore, cum, unde, cat!
Daca pana acum cativa ani, detinerea si utilizarea in procedeele de optimizare fiscala a unei companii offshore era considerata destinata exclusiv elitelor –atat datorita costurilor uriase de infiintare si de administrare a unei astfel de firme, cat si accesului precar la informare cu privire la fondarea acestor tip de entitati comerciale- in ultima perioada , odata cu noul val de taxe si impozite impus de un regim politic incapabil sa-si gestioneze propriile resurse bugetare, fenomenul “off-shore” a luat amploare si in Romania, tot mai multi oameni de afaceri apeleaza la solutiile absolut legale de optimizare fiscala si la avantajele detinerii in portofoliu a unei companii de gen. Si nici nu e de mirare de vreme ce la ora actuala , In Romania firmele au de facut 113 plati pe an catre bugetul de stat fata de o medie de doar 31 la nivel mondial, in aceste conditii Romania are unul dintre cele mai impovaratoare sisteme fiscale din Uniunea Europeana si chiar din lume. Un studiu realizat in acest sens de catre Banca Mondiala ne situeaza pe locul 182 din 183 de economii analizate, oamenii de afaceri petrec in medie 202 ore pe an la ghiseele ANAF-ului pentru a-si plati darile.
Dar ce sunt de fapt firmele offshore, si ce avantaje generice ofera ele?
O companie offshore este o firma infiintata de regula intr-o jurisdictie fiscala favorabila denumita generic “ paradis fiscal”, beneficiaza de fiscalitate scazuta sau chiar impozitare zero, are avantajul unei confidentialitati totale si activeaza intr-un climat politic si economic stabil.
Desi aceste enitati juridice sunt infiintate intr-o anumita jurisdictie, ele sunt concepute pentru a functiona perfect legal in orice tara din lume.
Exista in lume peste 80 de jurisdictii ce ar putea fi catalogate datorita impozitarii reduse drept paradisuri fiscale, in ceea ce urmeaza ne vom referi la trei dintre acestea: Belize, Seychelles si Delaware U.S.A.
Belize si Seychelles: in ambele jurisdictii se pot forma legal celebrele de acum I.B.C-uri (International Business Companies), beneficiaza din start de facilitati fiscale extraordinare, astfel activitatea acestor companii si profitul aferent nu se impoziteaza catusi de putin, singura conditie de baza este ca firma sa nu aiba activitate directa pe teritoriul statului unde au fost infiintate.
Potrivit firmelor de consultanta specializate in fondarea si administrarea acestor companii, taxele de infiintare sunt intre 890 de dolari americani la Marcaria.com si 1260 de euro la Atrium Incorporators International, iar costurile anuale de administrare a firmei sunt de aproximativ 600 de dolari americani.
In Romania , primele firme de consultanta offshore specializate in infiintarea acestor companii au aparut imediat dupa revolutie, Laveco si Low Tax Global au lansat servicii de optimizare fiscala si pentru Romania, insa cel putin la inceput preturile au fost unele prohibitive, pana acum 4-5 ani infiintarea unui offshore prin intermediul unui birou de consultanta deschis in Romania ajungea sa coste si pana la 15000 de euro.
Odata cu trecerea timpului, au aparut insa si alti jucatori pe piata de consultanta offshore , tarifele scazand pana la sume comparabile sau chiar mai mici decat in Europa Occidentala, un roman putand astazi sa infiinteze o companie de profil in Belize sau Seychelles la tarife incepand de la 900 de euro.
Delaware U.S.A: probabil cea mai atractiva jurisdictie de destinatia pentru firma dvs offshore, Delaware ofera o oferta imposibil de egalat pentru suratele sale prezentate mai sus:
O companie LLC este o entitate legala separata precum o corporatie.
O companie LLC nu detine actiuni. De aceea proprietarii nu sunt actionari ci membrii.
O companie LLC poate fi formata cu un membru.
Membrii nu sunt raspunzatori pentru datoriile companiei.
Membrii unei companii LLC pot fi persoane fizice sau juridice, rezidente sau nonrezidente.
O companie LLC nu plateste impozite. Membrii rezidenti sunt raspunzatori pentru plata impozitului pe venitul personal. Membrii nonrezidenti sunt raspunzatori pentru veniturile ce deriva din operatiuni comerciale efectuate pe teritoriul SUA.
Membrii nonrezidenti nu platesc impozite si nu trebuie sa completeze declaratii de impozit daca veniturile nu provin de pe teritoriul SUA
Asadar nu platim impozit daca veniturile noastre nu deriva dintr-o activitate desfasurata pe teritoriul SUA, nu avem obligatii contabile sau fiscale, nu raportam nimic, identitatea asociatilor este confidentiala.
Practic , spre deosebire de companiile de tip I.B.C fondate in Belize si Seichelles unde insasi terminatia I.B.C tradeaza caracterul offshore al companiei, iar anumiti parteneri de afaceri nu vor fi foarte incantati de statutul “ingrat” al firmei, putand deveni cat se poate de reticenti atunci cand vine vorba de a semna un contract cu o firma de tip I.B.C, o companie US Limited Liability Company fondata in Delaware (companie cu raspundere limitata) LLC, este prin definitie o afacere hibrid care permite uneia sau mai multor persoane sa-si desfasoare activitatea fara a-si risca bunurile personale prin limiterea raspunderii acestora, fara complexitatea corporatiilor folosite de obicei. Corporatia este o companie limitata de actiuni, in timp ce o companie LLC nu emite actiuni si detinatorii ei sunt denumiti membrii.
Statutul mult dorit de fima offshore acordat unei firme de tip l.l.c este dat de avantajele conferite chiar de catre I.R.S Internal Revenue Service care atata vreme cat LLC-ul este fondat de catre nerezident U.S si –cumulat- nu va avea activitate pe teritoriul SUA, considera compania ca nefiind supusa vreunei taxari a profitului acesteia, si nici nu are pretentia de a intocmi si depune raportari contabile.
Atentie: acesta facilitate se aplica doar acelor LLC-uri fondate de catre asociati nerezidenti SUA si care nu vor desfasura activitate directa la un sediu permanent in America, altfel firma va fi considerata si taxata ca si orice alta companie cu raspundere limitata.
La ora actuala in Romania exista mai multe firme de consultanta ce ofera servicii de incorporare pentru o astfel de firma in SUA, tarifele de infiintare variaza intre 599 de euro la EVEDEX si 1700 de dolari la LAVECO, iar taxele anuale percepute pentru functionarea companiei difera de la un agent la altul destul de mult, in timp ce EVEDEX percepe doar 79 de euro anual pentru a oferi sediu social in Sua si 250 dolari taxa licenta anuala , LAVECO percepe anual aproape 800 de dolari americani pentru aceleasi servicii.
O posibila explicatie pentru aceasta diferenta de pret este oferita de catre Jessica Morgan reprezentant Evedex pentru Europa, si anume faptul ca firma pe care o reprezinta este o companie relativ nou intrata pe piata de consultanta offshore din Europa, iar faptul ca firma pe care o reprezinda este de fapt o companie americana fondata chiar in Lewes, Delaware ii permite sa aiba tarife comparabil mai mici fata de concurenta din Romania, acestia din urma fiind de fapt revanzatori de servicii. De asemenea incepand cu anul viitor Evedex va oferi servicii de incorporare firme offshore si in Belize.
Toate firmele de profil din Romania par sa ofere servicii complete atat in ceea ce priveste fondarea acestor companii, administrarea lor dar si cu privire la deschiderea conturilor bancare, a eventualelor servicii de secretariat, diferenta fiind data de strategiile de marketing a fiecarei firme in parte, de aici si diferentele mari in ceea ce priveste tarifele practicate.
Din surse din cadrul firmelor de consultanta de profil ce activeaza pe piata serviciilor din Romania, aflam faptul ca in ultimii doi ani , odata cu majorarea cotei tva si a instituirii unor noi si interminabile impozite , cererea de firme inregistrate in paradisuri fiscale a crescut simtitor din randurile romanilor, ajungand sa proceseze zilnic un numar dublu ce solicitari fata de aceeasi perioada a anului 2010.
Din pacate toate firmele contacte in vederea relizarii prezentului articol au refuzat din motive de confidentialitate , sa prezinte cifre sau statistici exacte..era si de asteptat pentru-ca, vorba aceia, nu degeaba sunt consultanti offshore.
De notat ca daca pana in 2004 destinatia favorita a romanilor pentru incorporarea firmelor off-shore era Cipru, odata cu aderarea tarii la U.E si schimbarea totala a regulamentelor fiscale a acestei tari considerata pana nu demult ca fiind foarte permisiva, Ciprul si-a pierdut foarte mult din potentialul „offshore” fiind detronat de catre celelalte jurisdictii prezentate mai sus.
joi, 16 iulie 2015
DOSARUL OFFSHORELEAKS REVINE IN ATENTIA JURNALISTILOR
Documente secrete dezvăluie impactul global al industriei off-shore
Zeci de jurnaliști au căutat prin milioane de documente mii de nume pentru a produce investigația ICIJ în lumea secretă a industriei off-shore
de Gerard Ryle, Marina Walker Guevara, Michael Hudson, Nicky Hager, Duncan Campbell și Ștefan Cândea
O captură de 2,5 milioane de documente a dezvăluit secretele a mai mult de 120.000 de societăți și fonduri off-shore, expunând afaceri ascunse ale politicienilor, mafioților și ale magnaților de pe întreg globul.
Documentele secrete obținute de International Consortium for Investigative Journalism dezvăluie numele din spatele firmelor și fondurilor private din Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook și alte paradisuri fiscale.
Documentele includ medici, dentiști, fermieri din Grecia, dar și familii și parteneri ale dictatorilor, escroci de pe Wall Street, miliardari din Europa de Est și Indonezia, directori executivi ai corporațiilor de stat ruse, traficanți internaționali de arme și o firmă paravan pe care Uniunea Europeană a catalogat-o ca fiind implicată în programul nuclear al Iranului.
Documentele scurse oferă fapte și cifre cum ar fi transferuri de bani, date de înregistrare a firmelor, legături dintre firme și persoane, date care ilustrează cum secretul financiar din paradisurile fiscale s-a răspândit agresiv în lume, permițând celor bogați și celor bine ancorați să se sustragă de la plata taxelor, alimentând corupția și problemele economice atât în țările bogate, cât și în cele sărace. Documentele detaliază proprietățile firmelor și persoanelor din mai mult de 170 de țări și teritorii.
Stocul de documente reprezintă cel mai mare depozit de informații confidențiale legate de industria off-shore obținut vreodată de o organizație media. Cantitatea de documente, măsurată în gigabiți, este de peste 160 de ori mai mare decât documentele Departamentului de Stat American publicate de WikiLeaks în 2010.
Pentru a analiza documentele, ICIJ a colaborat cu reporteri de la The Guardian, BBC, Le Monde, Süddeutsche Zeitung și NDR, Washington Post, Canadian Broadcasting Corporation (CBC) și alte 31 de organizații media partenere din lume.
86 de jurnaliști din 46 de state au luat la puricat datele informatice și au examinat emailurile, registrele contabile și alte documente care acopereau aproape 30 de ani.
„Nu am văzut niciodată așa ceva. Lumea ascunsă a fost în sfârșit expusă”, a declarat Arthur Cockfield, profesor de drept și expert în taxe de la Queen University din Canada, care s-a uitat peste câteva dintre documente în timpul unui interviu la CBC. El a mai spus că documentele îi amintesc de o scenă din filmul clasic Vrăjitorul din Oz în care „trăgeau cortina și vedeai vrăjitorul operând mașina secretă”.
Mafioți și oligarhi
Transferurile de bani în străinătate, legale sau ilegale, personale sau ale firmelor, pot distruge economii și pot asmuți națiuni unele împotriva altora. Criza economică continuă a Europei a alimentat dezastrul financiar al Greciei accentuat și de înșelătoriile fiscale din străinătate, dar și de căderea sistemului bancar din micul paradis fiscal din Cipru unde lichiditățile băncilor locale au fost umflate de valuri de bani din Rusia.
Organizațiile care luptă împotriva corupției spun că secretul off-shore subminează legea și forțează cetățenii normali să plătească taxe mai mari pentru suplinirea taxelor care dispar spre zonele off-shore. Stolen Asset Recovery Initiative, o inițiativă a Băncii Mondiale și a ONU, estimează că transferurile de bani în străinătate pe plan mondial provenite din infracțiuni financiare se estimează a fi între 1.000 și 1.600 de miliarde de dolari în fiecare an.
Investigația ICIJ care a durat 15 luni a descoperit că pe lângă tranzacții perfect legale, secretomania și lipsa de supraveghere a industriei off-shore permit prosperarea fraudelor, evaziunilor fiscale și a corupției politice.
Proprietarii identificați în documentele off-shore sunt:
• Persoane sau firme legate de Afacerea Magnitsky din Rusia, un scandal de fraudă fiscală care a tensionat relațiile ruso-americane și a dus la interdicția pentru americani de a adopta copii din Rusia
• Un intermediar venezuelean acuzat că a folosit entități off-shore pentru a finanța un joc piramidal internațional, pâlnia prin care 30 de milioane de dolari au ajuns sub formă de mită la un oficial guvernamental din Venezuela
• Un magnat care a câștigat miliarde de dolari din contracte publice în timpul boom-ului din construcții impus de Ilham Aliyev, președintele Azerbaijanului, magnat care a servit ca director a mai multor firme off-shore secrete deținute de fiicele președintelui
• Un miliardar indonezian apropiat de dictatorul Suharto care a îmbogățit elitele în ultimii zece ani ai dictaturii sale
De asemenea, documentele oferă posibile noi indicii legate de infracțiuni și de ascundere a banilor, ca follow-up pentru articole sau anchete mai vechi. După ce a auzit că ICIJ a identificat-o pe Maria Imelda Marcos Manotoc, cea mai în vârstă dintre fiicele fostului dictator din Filipine Ferdinand Marcos, ca beneficiară a unui fond fiduciar din BVI, oficialii filipinezi au declarat că sunt doritori să afle dacă vreun bun din acest fond este parte a averii de 5 miliarde de dolari pe care tatăl ei a acumulat-o prin corupție.
Manotoc, care este guvernator al unei provincii din Filipine, a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor pe această temă.
Bogăție conectată politic
Documentele obținute de ICIJ fac lumină în tacticile zilnice pe care firmele care înregistrează companii și fonduri în paradisuri fiscale le folosesc pentru a ascunde acționarii.
Tony Merchant, unul dintre avocații de top din Canada, a făcut un pas mai departe pentru a menține confidențial fondul din Insulele Cook pe care l-a alimentat cu mai mult de un milion de dolari în 1998, arată documentele obținute.
Într-un document pe care trebuia să-l completeze pentru autoritățile fiscale din Canada, Merchant a scris „nu” atunci când a fost întrebat în 1999 dacă deține bunuri în valoare de peste 100.000 de dolari în străinătate, arată datele unei instanțe judecătorești.
Între 2002 și 2009, el a achitat taxe pentru a-și menține fondul prin depunerea de mii de dolari cash în cecuri de călătorie îndesate în plicuri, în loc să transfere banii, ceea ce ar fi fost ușor de depistat, se arată în documentele firmei care îi oferea servicii off-shore și avea în încredințare fondul său.
Un document avertiza șefii companiei că Merchant „va face infarct” dacă vor încerca să-l contacteze pe fax.
Este neclar dacă Pana Merchant, soția sa, senator canadian a declarat în formularele anuale financiare acest fond. Conform legii, ea trebuia să declare anual către Comisia de etică a Senatului că este beneficiara unui astfel de fond, dar informația aceasta este confidențială.
Merchant a refuzat să facă orice comentariu.
Alte nume importante identificate în documentele off-shore sunt soția vicepremierului rus Igor Shuvalov și doi directori importanți ai Gazprom, gigantul rus producător de gaz deținut de guvernul de la Moscova. Documentele arată că soția lui Shuvalov și oficialii Gazprom dețin acțiuni în firme din Insulele Virgine Britanice.
Alt nume este cel al baronesei Carmen Thyssen-Bornemisza, faimoasă ca protectoare a artelor, care a fost identificată în documente folosind o firmă offshore din Insulele Cook inregistrata prin intermediul unei companii cunoscute in domeniu , Evedex INC cu sediul in America. Reprezentantii legali ai registratarului Evedex s-au folosit insa de confidentialitatea permisa si impusa chiar de legislatia americana si au refuzat sistematic sa puna la dispozitia autoritatilor documentele de constituire ale acestor companii. Carmen Thyssen-Bornemisza a folosit compania pentru a cumpăra opere de artă, cum a fost cazul tabloului „Moară de apă la Gennep” a lui Van Gogh, în cadrul licitațiilor organizate de case precum Sotheby și Christie.
Avocatul baronesei a recunoscut că ea are beneficii financiare din taxe prin faptul că este acționară la un off-shore, dar a subliniat că folosește paradisurile fiscale în special pentru ca îi oferă „flexibilitate maximă” atunci când transportă opere de artă dintr-o țară în alta.
Printre cei 4.000 de americani al căror nume apare în documentele CTL se numără Denise Rich, o cantautoare nominalizată la Grammy, al cărei soț s-a aflat în centrul scandalului de grațiere izbucnit la încheierea mandatului lui Bill Clinton.
O investigație a Congresului american a arătat că Rich, care a strâns fonduri electorale de milioane de dolari pentru politicienii democrați, a jucat un rol major în campania prin care l-a convins pe Clinton să-l grațieze pe fostul ei soț, Marc Rich, un afacerist din domeniul petrolului care era arestat în Statele Unite pentru evaziune fiscală și crimă organizată.
Documentele obținute de ICIJ arată că ea avea 144 de milioane de dolari într-un fond din Insulele Cook. Bunurile din fond includeau un iacht numit Lady Joy. Aici Rich își distra musafirii, celebrități, și aduna fonduri pentru caritate.
Rich a renunțat la cetățenia americană în 2011, are cetățenie austriacă și a refuzat să răspundă întrebărilor legate de fondul off-shore.
Un alt nume celebru care apare în documente și care a renunțat la cetățenia americană este un membru al dinastiei Mellon, care a pus pe picioare companii precum Gulf Oil și Mellon Bank. James R. Mellon – autor de cărți despre Abraham Lincoln și despre patriarhul familiei, Thomas Mellon – a folosit patru companii din BVI și Lichtenstein pentru a tranzacționa acțiuni și a transfera zeci de milioane de dolari între conturi bancare off-shore pe care le controla.
Ca multi alți jucători off-shore, Mellon pare să fi luat măsuri să se distanțeze de interesele sale din paradisurile fiscale. De multe ori a folosit terți ca directori sau asociați interpuși, o unealtă legală pe care mulți proprietari de societăți off-shore o folosesc pentru a-și păstra anonimatul.
Contactat în Italia unde trăiește o parte din an, Mellon a declarat ICIJ că în trecut a deținut o mulțime de entități off-shore, dar că le-a lichidat pe toate. El a adăugat că le-a folosit pentru avantaje fiscale și din motive juridice, sfătuit de avocatul său. “Dar nu am încălcat niciodată legea fiscală”, a declarat el.
Cât despre utilizarea directorilor interpuși, Mellon a precizat că acesta este modul în care societățile sunt înființate și a adăugat că este foarte util pentru persoane ca el care călătoresc mult să aibă pe cineva care să se ocupe de afaceri. “Tocmai am auzit de un candidat prezidențial care are o mulțime de bani în Insulele Cayman”, a declarat Mellon, acum cetățean britanic, făcând aluzie la Mitt Romney. “Nu toți cei care dețin societăți off-shore sunt escroci”, a încheiat el.
Amploarea off-shore
Obscuritatea lumii off-shore face dificil de urmărit traseele financiare. Într-un studiu făcut de James S. Henry, fost economist-șef al McKinsey & Company, se estimează că averea ascunsă în paradisurile fiscale este între 21.000 și 32.000 de miliarde, aproape echivalentul a economiilor Statelor Unite și Japoniei laolaltă.
Chiar dacă economia mondială s-a poticnit, industria off-shore a continuat să crească, spune Henry, care este membru în conducerea Tax Justice Network, un grup internațional de cercetare care pledează împotriva paradisurilor fiscale.
Cercetările lui Henry arată că valoarea bunurilor manageriate de primele 50 de bănci private din lume, care adesea folosesc paradisuri fiscale pentru a-și ajuta clienții să-și mențină „valoarea netă”, a crescut de la 5.400 de miliarde de dolari în 2005 la mai mult de 12.000 de miliarde în 2010.
Henry și alți critici argumentează că secretomania off-shore are un efect coroziv asupra guvernelor și sistemelor legislative, permițând oficialilor corupți să devasteze avuția publică și asigură acoperire pentru traficanții de persoane, mafioți, braconieri de lux și alte tipuri de infracțiuni.
Apărătorii off-shore spun că majoritatea proprietarilor sunt impicați în afaceri legale. Centrele off-shore, explică ei, permit firmelor și persoanelor să-și diversifice investițiile, strâng alianțe comerciale transfrontaliere și fac afaceri într-o zonă prietenoasă care evită regulile dificile și birocrația din lumea fiscală normală.
„Totul este mult mai axat spre afaceri. Dacă nu ești onest, poți profita într-o manieră negativă, dar dacă ești onest poți profita într-o manieră pozitivă”, a spus David Marchant, editorul OffshoreAlert, un ziar online.
Mare parte a articolelor ICIJ sunt axate pe două firme off-shore: Portcullis TrustNet din Singapore și Commonwealth Trust Limited (CTL) din Insulele Virgine Britanice - BVI, firme care au ajutat zeci de mii de persoane să înființeze entități off-shore și conturi bancare greu de depistat.
Autoritățile din BVI au descoperit că între 2003 și 2008 CTL a încălcat în mod repetat legislația pentru combaterea spălării banilor din insulă prin faptul că nu verifica și înregistra trecutul și identitatea clienților. „Această firmă în special avea în interiorul ei probleme sistemice legate de spălarea banilor”, a declarat anul trecut un oficial din cadrul Comisiei pentru Servicii Financiare din BVI.
Documentele arată că CTL a înființat 31 de firme în 2006 pentru o persoană identificată în Marea Britanie, conform datelor unui tribunal, ca fiind paravan pentru Mukhtar Ablyazov, un magnat bancher din Kazahstan care a fost acuzat că a furat 5 miliarde de dolari din una dintre cele mai mari bănci ale fostei republici sovietice. Ablyazov a negat orice faptă ilegală.
Thomas Ward, un canadian care este unul dintre cei doi fondatori, în anul 1994, ai CTL și a continuat să lucreze drept consultant pentru firmă, a declarat că procedurile de investigare a clienților sunt conforme cu standardele industriei off-shore din BVI, dar nici o măsură de verificare nu poate asigura că firme ca CTL nu vor fi „trase pe sfoară de clienți necinstiți” sau să încheie afaceri cu „cineva care pare, cu tot istoricul verificării, a fi onest”, dar ”ulterior se dovedește că a făcut ceva oneros”.
“Este dăunător, deși poate la îndemână, să demonizăm CTL ca fiind de departe cea mai mare problemă din această industrie. Mai degrabă cred că problemele CTL au fost direct proporționale cu cota sa de piață”, a fost răspunsul lui Ward la întrebările legate de CTL.
În urma analizei documentelor TrustNet, ICIJ a identificat 30 de americani, clienți ai firmei, acuzați de infracțiuni financiare, spălare de bani și alte nereguli fiscale. Printre acestea se află Paul Bilzerian, fostul titan de pe Wall Street, care a fost condamnat pentru evaziune fiscală și încălcare a legislației bursiere în 1989, dar și Raj Rajaratnam, un miliardar manager al unui fond de investiții care a fost și el condamnat la închisoare în 2011 într-unul dintre cele mai mari scandaluri cu secrete bursiere din istoria Statelor Unite.
TrustNet a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.
Lista Neagră
Documentele obținute de ICIJ arată cum angajații firmelor off-shore își ajută clienții să conceapă structuri financiare elaborate care se întind pe toate continentele. De exemplu, un oficial guvernamental thailandez are legături cu un dictator african folosind TrustNet din Singapore pentru a înființa o firmă secretă în BVI.
Oficialul Nalinee „Joy” Taveesin este în prezent reprezentanta comerțului internațional thailandez. Ea a fost șefa de cabinet a premierului Yingluck Shinawatra până anul trecut când a părăsit acest post.
Taveesin și-a înființat firma din BVI în august 2008, la șapte luni după ce a fost numită consultant al ministrului thailandez al Comerțului și cu trei luni înainte ca Trezoreria Statelor Unite să o introducă pe lista neagră a „prietenilor” dictatorului Robert Mugabe din Zimbabwe.
Trezoreria i-a înghețat bunurile din Statele Unite și a acuzat-o că „în secret susține practicile financiare ale unuia dintre cele mai corupte regimuri din Africa” prin traficul de pietre prețioase și alte afaceri care se fac în numele soției lui Mugabe și a altor oameni influenți din Zimbabwe.
Taveesin a declarat că relația ei cu familia Mugabe este „strict socială” și că includerea pe lista neagră s-a făcut pe principiul vinovat prin asociere. Prin secretarul ei, Taveesin a negat categoric că ar avea o firmă în BVI. ICIJ a verificat acționariatul folosind datele TrustNet care demonstrează că ea și fratele său sunt acționari la o firmă din BVI care are ca adresă principală o adresă din Bangkok folosită pentru afacerile ei din Thailanda.
Datele obținute de ICIJ dezvăluie și o firmă secretă deținută de Muller Conrad „Billy” Rautenbach, un om de afaceri din Zimbabwe care a fost introdus pe lista neagră în același timp cu Taveesin și care are legături cu regimul Mugabe. Trezoreria americană a precizat că Rautenbach a ajutat la organizarea unui proiect minier major în Zimbabwe de pe urma căruia „a beneficiat un număr mic de înalți oficiali corupți”.
Când CTL a înființat în 2006 firma lui Rautenbach, acesta era deja un fugar, fiind căutat pentru acuzații de fraudă în Africa de Sud. S-a renunțat la acuzațiile aduse lui personal, dar firma sud-africană pe care o controla a pledat vinovat, conform codului penal, și a plătit o amendă de aproape 4 milioane de dolari.
Rautenbach a respins acuzațiile autorităților americane, pretinzând ca acestea fac „erori legale și faptice importante” când introduc oamenii pe lista neagră, a precizat avocatul său, Ian Small Smith. Acesta a spus că firma lui Rautenbach din BVI a fost înființată „ca un vehicul special pentru investiții în Moscova” și că respectă toate reglementările în vigoare. Firma nu mai este activă.
„Magazin universal”
Clienții off-shore sunt deserviți de o industrie întreagă de intermediari, avocați, contabili bine plătiți și bănci care mascheză, înființează structuri financiare și au grijă de bunurile clienților în numele acestora.
Documentele obținute de ICIJ arată cum două bănci de top din Elveția, UBS și Clariden, au colaborat cu TrustNet pentru a asigura clienților lor companii secrete în BVI și în alte paradisuri fiscale. Clariden, deținută de Credit Suisse, căuta astfel de nivele de confidențialitate pentru unii dintre clienții lor, arată datele, încât un oficial TrustNet descria cererea băncii ca fiind „Sfântul Graal” al entităților off-shore – un nivel de anonimat al companiei încât poliția și autoritățile s-ar lovi „de un zid alb” în cazul ar încerca să descopere identitatea reală a acționarului. Clariden a refuzat să răspundă întrebărilor legate de relația sa cu TrustNet.
„Din cauza legilor elvețiene privind secretul bancar, nu avem dreptul de a oferi nici o informație legată despre clienți reali sau fictivi. Ca regulă generală, Credit Suisse și companiile sale respectă legislația în țările în care funcționează”, a fost răspunsul băncii.
Un purtător de cuvânt al UBS a declarat că banca aplică „cele mai înalte standarde internaționale” în lupta împotriva spălării banilor și că TrustNet „este unul dintre cei peste 800 de furnizori de servicii pe plan mondial cu care clienții UBS aleg să lucreze pentru a li se asigura servicii de administrare a averii sau planuri de succesiune. Acești furnizori sunt folosiți de asemenea și de clienții altor bănci”.
TrustNet se descrie ca un „magazin universal”, personalul său incluzând avocați, contabili și alți experți care pot oferi pachete „secrete” personalizate pentru a îndeplini nevoile și valoarea financiară a clienților săi.
Aceste pachete pot fi simple și ieftine, cum ar fi înființarea unei firme în BVI, sau pot fi structuri complexe care includ diferite nivele de fonduri fiduciare, firme, fundații, asigurări și așa-numiții directori și companii „paravan”.
Când înființează firme pentru clienții lor, acest tip de companii adesea numesc directori și acționari artificiali, agenți care servesc drept paravan atunci când adevăratul acționar al firmei nu dorește să i se afle identitatea.
Din cauza extinderii acestui proces al directorilor și acționarilor paravan, anchetatorii care urmăresc activități de spălare a banilor și alte infracțiuni ajung adesea într-o fundătură când încearcă să afle cine se ascunde în spatele firmelor off-shore.
O analiză a ICIJ, BBC și The Guardian a identificat un grup de 28 „directori impostori” care acționează ca reprezentanți, pe hârtie, pentru mai mult de 21.000 de firme, printre ei aflându-se și directori care reprezintă fiecare și câte 4.000 de astfel de firme.
Printre cei mai importanți directori identificați în documentele obținute de ICIJ se numără și o firmă din Marea Britanie care este director al unei companii din BVI, Tamalaris Consolidated Limited, pe care Uniunea Europeană a catalogat-o ca fiind paravan pentru Compania de Navigație a Iranului. UE, ONU și Statele Unite au acuzat această Companie de Navigație de ajutor oferit programului nuclear al Iranului.
„Zonă liberă de sancțiuni”
Organizații internaționale luptă de zeci de ani să limiteze înșelăciunile fiscale și corupția din industria off-shore. În 1990, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a început a pune presiune pe zonele off-shore să reducă nivelul anonimatului datelor pe care le dețin și să acționeze mai intens împotriva spălării banilor, dar eforturile au fost încetinite în 2000 când administrația Bush și-a retras suportul american, conform lui Robert Goulder, fost redactor-șef al Tax Notes International.
O altă „mare cruciadă” împotriva paradisurilor fiscale, scrie Goulder, a început când autoritățile din Statele Unite au acționat împotriva UBS, forțând banca elvețiană să plătească 780 de milioane de dolari în 2009 pentru a ajunge la o înțelegere legată de acuzațiile că a ajutat cetățeni americani să eludeze Fiscul. Autoritățile americane și germane pun presiune pe bănci și guverne pentru ca informațiile legate de clienții și conturi off-shore să fie furnizate autorităților ori de câte ori este nevoie.
Prim-ministrul britanic David Cameron a promis să uzeze de președinția sa în G8, forumul celor mai bogate opt state din lume, pentru a ajuta la impunerea legii în ceea ce privește evaziunea fiscală și spălarea banilor. Promisiuni ca acestea au fost privite cu scepticism, având în vedere rolul cheie jucat de SUA, Marea Britanie și Rusia ca destinație a banilor murdari.
În ciuda noilor eforturi, industria off-shore rămâne o „zonă liberă de sancțiuni” pentru oricine vrea să comită fraude financiare, a spus Jack Blum, fost anchetator al Senatului american, care este acum specializat pe investigarea spălarii banilor și a fraudelor fiscale. „Periodic, gunoiul pute așa de rău încât cineva închide capacul tomberonului și se așează pe el pentru un timp. Există câteva progrese, dar este un drum al naibii de lung”, a spus Blum.
Au contribuit la documentarea acestui articol Mar Cabra, Kimberley Porteous, Frederic Zalac, Alex Shprintsen, Prangtip Daorueng, Roel Landingin, Francois Pilet, Emilia Díaz-Struck, Roman Shleynov, Harry Karanikas, Sebastian Mondial and Emily Menkes
Offshore Banking FAQ – Frequently Asked Questions
Belize is a leading Caribbean offshore banking jurisdiction located in northern Central America. Many visitors to this country are intrigued about offshore banking. The growth in international travel, and the increasing use of the Internet to make a living or help manage businesses from afar, has led to the growing use of offshore banking and offshore trusts to help manage income, money and assets. Many modern-day entrepreneurs and others have made the decision to relocate or diversify their financial affairs and open offshore accounts.
As a premier offshore banking center, the country offers unique advantages. You can fly here (under two hours from the U.S.A.) or actually drive up from North America through Mexico – about 36 hours from Houston. This is a mainland country with hundreds of offshore islands. Of course you can also sail on down on your catamaran or yacht. After all the country is also a highly regarded offshore Merchant Marine Registry as well and serves as a marine registry for several private and publicly traded shipping companies around the world.
The year 2014 marks the 24nd anniversary of the birth of Belize’s international financial services industry. Starting from scratch in 1990, this offshore banking center has built up a thriving financial services business. It offers a variety of offshore structures geared to the needs of international investors. These include international business companies, international trusts, protected cell companies, limited liability partnerships, mutual funds, captive and other forms of insurance, international foundations, Forex and securities trading, open ships registry, and a host of other related services.
Belize one dollar coins
The year 2014 marks the 24nd anniversary of the birth of Belize’s international financial services industry. Starting from scratch in 1990, this offshore banking center has built up a thriving financial services business. It offers a variety of offshore structures geared to the needs of international investors. These include international business companies, international trusts, protected cell companies, limited liability partnerships, mutual funds, captive and other forms of insurance, international foundations, Forex and securities trading, open ships registry, and a host of other related services.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)